Alegerile generale din Germania au acaparat în acest weekend atenția presei internaționale, deși în paginile ei și-au găsit loc și alte chestiuni politice europene, alături de omniprezentul coronavirus.
Ziarul italian La Stampa trecea vineri în revistă situația pandemică de pe mapamond. Dacă în China cazurile noi raportate erau neglijabile, de ordinul zecilor, „Coreea de Sud înregistrează o creştere masivă a infecțiilor care coincide cu una dintre cele mai importante sărbători”, când „milioane de sud-coreeni au călătorit în ţară pentru a-și vizita familiile”. În Cuba „campania de vaccinare se desfășoară în ritm rapid cu Soberana Plus, un ser produs în țară cu aceeași tehnică folosită de vaccinul american Novavax și de cel francez Sanofi. Peste 42% din cubanezi au primit două doze și 70% cel puțin o doză. Consecință directă a imunizării, începând de vineri, barurile, restaurantele și cluburile se redeschid în opt din cele 15 provincii cubaneze”. Un alt ziar italian, Il Messaggero, îl citează pe reputatul medic american Scott Gottlieb, conform căruia „al patrulea val al pandemiei ar trebui să fie ultimul”, iar „Covid-19 e pe cale să devină o boală endemică” – adică „virusul va fi mereu prezent în populație, dar va circula la rate scăzute, similar cu gripa sezonieră”. În Europa de Vest, cu rate foarte ridicate ale vaccinării, interdicțiile pandemice încep să fie abandonate. Publicația spaniolă Cope scrie că „Portugalia va ridica restricțiile impuse barurilor și restaurantelor și va redeschide localurilor de noapte de la 1 octombrie, într-un moment în care aproape 85% din populație e deja complet vaccinată”. Și „în Olanda au fost relaxate restricţiile, deşi masca de protecţie e încă obligatorie în transportul public. Procentul persoanelor vaccinate e suficient de mare pentru ca oamenilor să li se permită să socializeze”, informează BBC. De asemenea, transmite agenția Reuters, „Norvegia va redeschide sâmbătă societatea punând capăt restricțiilor. «Au trecut 561 de zile de când am instituit cele mai dure măsuri din Norvegia pe timp de pace. A sosit momentul să ne întoarcem la o viață normală», a declarat premierul Erna Solberg”. În țările cu rată scăzută a vaccinării pandemia continuă însă să facă ravagii, Rusia, de exemplu, înregistrând sâmbătă a șasea zi consecutivă cu peste 800 de decese, în vreme ce cazurile noi raportate depășesc 22.000 pe zi, conform agenției TASS.
Portalul european EUObserver relatează despre „perorațiile liderilor din Europa Centrală împotriva «noului virus liberal woke»”. E vorba de conferința demografică bianuală de la Budapesta, folosită de liderii conservatori europeni pentru „a îndemna femeile să facă mai mulți copii și a-și ataca adversarii politici”. Printre participanți s-au numărat premierii Ungariei, Cehiei și Sloveniei, Viktor Orbán, Andrej Babiš, respectiv Janez Janša, președintele sârb Aleksandar Vučić, fostul vicepreședinte american Mike Pence, dar și reprezentanți naționaliști din Franța și entitatea sârbă a Bosniei. „Deși conferința a fost dedicată «valorilor familiale», componența exclusiv masculină a liderilor s-a folosit de ocazie pentru a ataca «noul marxism politic liberal», imigrația, Pactul Verde al UE și drepturile femeilor”. Președintele sârb, spre exemplu, a condamnat „războiul jihadist al statului de drept” purtat de UE și „noul jihad” al schimbării climei. În antiteză, președintele bulgar Rumen Radev a declarat sâmbătă la Sofia că „UE trebuie să fie puternic angajată în lupta împotriva corupţiei şi respectarea principiilor democraţiei în Bulgaria”, citat de postul național BNR. Concomitent, comisia LIBE din Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene în urma unei vizite de lucru la Sofia să intensifice monitorizarea Bulgariei. Agenția britanică Reuters scrie și despre alegerile interne din PNL, titrând: „Premierul Florin Cîțu câștigă conducerea partidului prelungind astfel blocajul politic”. „Ruptura coaliției conduse de liberali amenință redresarea economică a României și eforturile de reducere a deficitului bugetar mare. Alegerile din PNL au dominat luni de zile agenda evenimentelor publice, blocând totodată elaborarea unor politici”, explică Reuters. Agenția ungară MTI reține din discursul vicepremierului Hunor Kelemen de la Congresul PNL că „ restructurarea radicală a sistemului de sprijin familial şi reforma sistemului de învăţământ sunt cele mai importante sarcini ale guvernului”. Hunor Kelemen i-a avertizat pe partenerii săi că „în realitate ei nu concurează între ei, ci cu timpul”. Ziarul francez Le Point redă un sondaj care a luat pulsul europenilor în privința politicii externe. Astfel, 31% din europeni consideră că UE e într-o situație de război rece cu China, 35% cred contrariul și 34% nu se pronunţă; în ce privește Rusia, 44% din europeni consideră că războiul rece cu UE e foarte real. „Deci, noul război rece e o fantasmă sau noua realitate geopolitică? În mintea europenilor, ideea pare să câștige teren”, conchide Le Point. Revista americană Foreign Affairs consideră că în Europa ar putea să apară un nou „campion surprinzător” – Italia. Sub conducerea premierului Mario Draghi ea excelează acum în materie de performanță economică și, „după ce și-a stabilit o poziție internă solidă, guvernul lui începe să consolideze și politica externă”. Cum „celelalte mari puteri ale UE, Franța și Germania, sunt concentrate pe alegeri, Italia e poziționată pentru a exercita mai multă influență asupra afacerilor interne ale UE și asupra interacțiunii ei cu lumea”. O altă noutate în politica europeană e sesizată de cotidianul britanic The Guardian: „există indicii că partidele social-democrate aflate până acum în dificultate și-au însușit lecțiile corecte de pe urma pandemiei”. Printre exemplele oferite se numără redresarea social-democraților germani și câștigarea alegerilor generale de către cei norvegieni, puse pe seama unei „mai mari preocupări pentru binele comun”.
Și, într-adevăr, duminică seara BBC transmitea că „rezultatele parţiale ale alegerilor generale din Germania conferă Partidului Social Democrat (SPD) un avans minor. Candidatul SPD, Olaf Scholz, a declarat că ţara a votat pentru schimbare şi că e gata să alcătuiască şi să conducă guvernul. Candidatul creştin-democrat Armin Laschet a recunoscut că rezultatul partidului său, CDU, nu e aşa cum spera, însă a adăugat că obiectivul său este de a conduce următorul guvern. În condiţiile în care e posibil să fie nevoie de trei partide pentru o majoritate parlamentară, convorbirile în vederea unei coaliţii se preconizează a fi lungi şi dificile”. Conform exit-poll-urilor citate de Reuters, SPD ar fi obținut 25% din voturi, blocul CDU-CSU 25%, Partidul Verde 15%, Partidul Liber-Democrat 11% din voturi, formaţiunea de extremă dreaptă AfD 11% și Partidul Stânga 5%. Pentru CDU/CSU e „cel mai slab rezultat din epoca postbelică”. Cotidianul american The Wall Street Journal pariază pe Olaf Scholz pentru funcția de cancelar, cel mai probabil într-o coaliție SDP-Verzi-FDP, deși „în Germania negocierile pentru coaliții sunt îndelungate, migăloase și e aproape imposibil de prezis cum va arăta programul de guvernare al viitorului guvern”. Și ziarul spaniol El Periodico crede că acum „se deschide o eră de incertitudine politică foarte profundă în Germania, deoarece toate piesele vor fi repoziționate după 16 ani de stabilitate solidă. De la criza euro, Germania a fost «de facto» țara hegemonică. Nimic nu s-a mișcat fără aprobarea Berlinului. Merkel a stabilit ritmul procesului de integrare. Succesorul ei nu va avea de ales decât să redefinească rolul Germaniei în Europa și al Europei în lume”. Britanicul The Financial Times apreciază în editorialul său că „Germania are nevoie de un guvern modernizator” care să „soluționeze probleme, nu doar să gestioneze crize”, iar „Scholz a înțeles acest lucru mai bine decât rivalul său Armin Laschet, a cărui campanie a dus lipsă de energie și idei”. Portalul european Politico avertizează că de acum „Germania nu se mai poate eschiva de la responsabilitatea ei în privința apărării europene”. Cu „reorientarea SUA spre Asia fără ca UE să primească un loc la masă”, Berlinul va trebui „să-și definească un rol în noua configurație geopolitică”. Pentru politica externă a UE e necesar ca „Franța și Germania să colaboreze la construcția unei apărări europene robuste”. Apreciind că „Angela Merkel lasă o moștenire haotică pe plan intern și extern”, cotidianul britanic The Telegraph consideră că „Germania și Europa nu au nevoie de o altă mini-Merkel, cum e Ursula von der Leyen, ci de o conducere mult mai curajoasă și mai dinamică”. În ziarul american The New York Times jurnalista germană Anna Sauerbrey o vede într-o lumină mai pozitivă pe Angela Merkel, dar crede și ea că o schimbare e necesară: „Cu numai doi ani în urmă dna Merkel era numită «conducătoarea lumii libere». În antiteză cu haosul și perturbarea dlui Trump, stilul ei sobru și judicios era mult invidiat. Acum, printr-o răsturnare de situație a istoriei, se cer alte calități. Sunt sigură că în viitorul apropiat vor fi multe ocazii în care germanii vor resimți dureros absența dnei Merkel. Și totuși: a venit vremea. Tschüss Mutti!”
Andrei Suba, RADOR
