Actualul cabinet minoritar condus de Florin Cîţu ar putea cădea în decurs de o săptămână. Potrivit deciziei adoptate de comisia celor două camere parlamentare de la Bucureşti joi, pe 5 octombrie, în cadrul şedinţei comune a celor două camere urmează să se dezbată şi să se voteze moţiunea de cenzură a PSD, aflat în opoziţie.
Liderii USR, care au lăsat „baltă” coaliţia tripartită şi cei din AUR aflat în opoziţie au semnalat că sunt gata să voteze moţiunea PSD, ceea ce înseamnă că există majoritatea pentru schimbarea guvernului.
Criza guvernamentală de la Bucureşti a apărut în urma faptului că în pofida opunerii USR şi, respectiv, prin demiterea unui ministru al acestui partid, premierul Cîţu a decis punerea în practică a proiectului de dezvoltare în valoare de 10 miliarde euro, iniţiat de UDMR, al treilea partener al coaliţiei. USR a cerut PNL să schimbe premierul, iar după ce acesta nu a dat curs cererii sale, miniştrii săi au demisionat din guvern. În rândul liderilor USL vocali, aflaţi în confruntări interne şi fiind înaintea alegerilor prezidenţiale, nu există neînţelegeri când vine vorba de a reveni coaliţie doar în cazul în care Cabinetul nu va fi condus de Cîţu, deci dacă cel mai mare partid de guvernământ va prezenta un nou şef de guvern. Numai că Florin Cîţu abia a fost ales duminică preşedinte al PNL, astfel încât liberalii consideră drept inacceptabilă o schimbare a premierului şi au anunţat totodată că nu sunt dispuşi nici la negocieri cu USR dacă acesta va vota marţea viitoare moţiunea de cenzură iniţiată de PSD.
Majoritatea analiştilor văd căderea marţi a guvernului ca fiind un fapt împlinit, dar privinţa evoluţiilor ulterioare opiniile nu mai coincid. Mai mulţi vorbesc despre un posibil scenariu potrivit căruia negocierile pot fi reluate în pofida actualelor ameninţări în interesul resuscitării coaliţiei tripartite. Referitor la un posibil urmaş al lui Cîţu încă nu există informaţii de presă, dar mai devreme era menţionat fostul premier Emil Boc, primarul de la Cluj, ca un eventual candidat al PNL pentru funcţia de preşedinte al ţării. Alegerile prezidenţiale din România vor avea loc în 2024, iar Klaus Iohannis aflat la cel de-al doilea mandat va pleca din Palatul Cotroceni. Boc, considerat şi cel mai de succes primar, ar putea fi chiar şi un candidat pentru un şef de guvern după căderea aşteptată a lui Cîţu. Această soluţie ar facilita şi refacerea coaliţiei.
Între timp PSD insistă asupra organizării de alegeri anticipate, dar şansa acestei variante poate fi neglijată, deoarece majoritatea partidelor parlamentare nu este interesată de aşa ceva. Potrivit unor noi sondaje sprijinul pe care contează partidele ar fi următorul: PSD 37%, PNL 20%, AUR 14%, USR 13 şi UDMR 5%. Dacă alegerile din România ar avea loc acum, opoziţia ar deţine majoritatea în parlament, iar socal-democraţii ar putea forma un guvern împreună cu antimaghiarul AUR care se opune sistemului, respectiv vaccinării.
(Autor: István Pataky)
https://magyarnemzet.hu/kulfold/2021/09/ismet-bukhat-a-roman-kormany
MAGYAR NEMZET (Ungaria), 30 septembrie 2021
Traducerea: Imola Stănescu
