Presa internațională a semnalat astăzi, printre altele, un eveniment în urma căruia o întreagă lume a răsuflat ușurată. Ziarul american „The New York Times” a anunțat că, „cu 254 de voturi ‘pentru’ șii 175 ‘împotrivă’, Camera Reprezentanților a aprobat o lege vizând o serie de cheltuieli pe termen scurt, care permit funcționarea în continuare a guvernului din Statele Unite”. Potrivit aceluiași ziar, „legea adoptată în cursul zilei de ieri urmează acum să fie semnată de președintele Statelor Unite, Joe Biden”. Un alt ziar american important, „The Washington Post”, subliniază și el: „Congresul a aprobat legea vizând finanțarea guvernului cu doar câteva ore înainte de miezul nopții, pentru a evita astfel blocajul”. Din Europa, ziarul francez „Le Monde” estimează că „Congresul american a reușit astfel să evite paralizia statului la nivel federal”. Dar același „Le Monde” subliniază că, „având o majoritate democrată, Camera Reprezentanților a votat și un text potrivit căruia plafonul datoriilor ar fi suspendat până în decembrie 2022, dar, fără sprijin republican, proiectul este născut mort în Senat”. „În consecință – conchide „Le Monde” – soluția pe care o va găsi Congresul rămâne încă o incertitudine”.
Și, dacă, potrivit presei internaționale, președintele american Joe Biden ar avea dureri de cap, nici președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu ar fi scutit de asemenea dureri. Publicația americană „Politico” explică de ce: „un acord legat de armament și convenit între India și Rusia i-ar da dureri de cap președintelui american”. „Politico” afirmă că „acordul în valoare de 5 miliarde dolari vizând livrarea a cinci sisteme de apărare antiaeriană S-400, de producție rusească, ar putea atrage sancțiuni americane tocmai într-o perioadă când Washingtonul încearcă să se apropie mai mult de India”. Și tot din Statele Unite, același „The Washington Post” consideră că, „în Rusia, comuniștii vor fi următoarea durere de cap pentru președintele Vladimir Putin”. Ziarul subliniază că „veteranul Ghennadi Ziuganov, fostul contracandidat al lui Boris Elțîn, rămâne la cârma comuniștilor și evită să se implice în aventuri radicale, dar au mai apărut și voci noi, care vorbesc despre corupție, despre dreptate socială, despre tratamentul aplicat disidentului Alexei Navalnîi și despre frauda electorală prin votul electronic”. Dar ziarul moscovit „Pravda” relevă un plan care, chiar dacă doar cosmetic, dorește să scoată în evidență supremația lui Putin. Ziarul informează că „autoritățile ruse intenționează să unifice denumirea șefilor de regiuni, eliminându-se termenul de guvernator și cel de președinte. În privința guvernatorilor, acest nomenclator ar rămâne valabil doar la Moscova, Sankt Petersburg și Sevastopol. În celelalte regiuni mai marii vor fi numiți pur și simplu șefi. Nu mai există alți președinți, rămâne numai Putin”, titrează „Pravda”.
Să ne oprim acum însă în Europa Occidentală, unde atenția rămâne îndreptată asupra Germaniei. De ce? Pentru că, deși au ieșit învingători în alegerile generale de săptămâna trecută, s-ar putea ca social-democrații să nu poată forma un guvern. Conservatorii germani din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și fruntașii Partidului Liber Democrat (FDP) pun la cale o coaliție. Agenția Reuters transmite că, „duminică, liderul CDU, Armin Laschet, împreună cu Markus Soeder, liderul partidului-frate bavarez CSU, se vor întâlni cu Christian Lindner, șeful FDP, în vederea formării unui posibil guvern de coaliție”. De altfel, întrevederea a fost anunțată pentru prima dată de revista „Der Spiegel”, care a mai spus că, „la începutul săptămânii viitoare, este prevăzută și o întâlnire între conservatori și fruntații partidului Verde”. Cotidianul german „Frankfurter Allgemeine” pomenește și el despre „un joc între social-democratul Soeder și creștin-democratul Laschet”.
În sfârșit, scena politică din Franța este zguduită de un eveniment la care poate că nu mulți se așteptau. Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost condamnat la un an închisoare pentru rolul său în așa-zisa afacere Bygmalion. Iată câteva titluri din ziare, care demonstrează importanța evenimentului. „Sarkozy, un guru al ghinionului”, titrează revista „L’Obs”, fostul „Nouvel Observateur”. „Nicolas Sarkozy promite că nu se lasă și condamnă nedreptatea”, afirmă ziarul belgian „Le Soir”. „Nicolas Sarkozy, condamnat pentru finanțare electorală ilegală”, notează și italianul „Corriere della Sera”. Iar spaniolul „El Mundo” titrează: „Pentru Sarkozy, un an de închisoare cu brățară electronică”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
