Noile dezvăluiri ale investigaţiei jurnalistice Pandora Papers despre evaziunea fiscală la care recurg zeci de lideri politici şi miliardari la nivel mondial, folosindu-se de paradisuri fiscale, continuă să ţină capul de afiş al presei internaţionale. „Expuşi! O uriaşă scurgere de informaţii dezvăluie secretele offshore ale liderilor globali” titrează The Guardian, vorbind despre implicarea a circa 35 de şefi de stat, a 100 de miliardari şi a 300 de demnitari din servicii publice. „Pandora Papers dezvăluie bogăţii ascunse de oameni din anturajul lui Putin”, este un alt titlu din The Guardian, indicând Regatul Monaco drept un centru discret al tranzacţiilor lor financiare. Moscow Times scrie despre legături ale unor apropiaţi ai lui Putin cu firme offshore din Insulele Virgine sau Cipru şi constată, pe baza documentelor dezvăluite până acum, că 14% din cele peste 27.000 de companii offshore pomenite de Pandora Papers au beneficiari ruşi, printre care 46 de oligarhi. În replică, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, a declarat că autorităţile de la Kremlin nu au văzut nimic special în „Dosarele Pandora”, iar în materiale nu există date despre ”averea ascunsă” a celor din anturajul președintelui rus, transmite Russia Today. Printre numele sonore se mai numără prim-ministrul ceh, regele Iordaniei sau președinții din Kenya și Ecuador, notează şi Le Figaro. Astfel, regele Abdallah al II-lea al Iordaniei a creat cel puțin 30 de societăți offshore, iar prin intermediul lor a cumpărat 14 proprietăți de lux în Statele Unite și în Regatul Unit, în valoare de peste 106 milioane de dolari. Iar premierul ceh Andrej Babis a plasat 22 de milioane de dolari în societăți paravan care au fost folosite la finanțarea cumpărării castelului Bigaud, o mare proprietate situată în sudul Franței, detaliază Le Figaro. În privinţa regiunii balcanice, lista include include doi politicieni din Bulgaria, doi din România, patru din Serbia și unu din Muntenegru, notează publicaţia bulgară Dnevnik, adăugând că în ceea ce priveşte Europa de Est, majoritatea celor implicaţi în Pandora Papers sunt ucraineni -38 de politicieni, printre care şi preşedintele ţării, Volodimir Zelenski. Cel puţin nouă state au anunţat că autorităţile vor demara anchete cu privire la activităţile economice ale persoanelor menţionate în Pandora Papers, iar organismele globale cer acţiuni imediate împotriva modului în care miliardari, politicieni şi infractori exploatează un sistem financiar tenebros pentru a evita plata taxelor şi pentru a spăla bani negri, transmite The Guardian.
Presa italiană continuă să scrie despre prăbuşirea la periferia oraşului Milano a avionului în care se afla miliardarul român Dan Petrescu. „Ultimul zbor” titrează La Repubblica, avansând ideea că momentul critic s-a petrecut cu 16 secunde înainte de impact. Cutia neagră a fost recuperată şi îi va ajuta pe anchetatori să afle ce anume s-a întâmplat, consideră ziarul italian. „Se crede că a existat o problemă la un motor, un martor spune că l-a văzut în flăcări. Se pare că pilotul ar fi încercat cu disperare să se întoarcă la aeroport. Este posibil ca manevra să fi creat o problemă” explică La Repubblica. Potrivit La Stampa, pilotul avionului prăbușit la Milano a vorbit cu turnul de control despre „o deviere de rută cauzată de vremea nefavorabilă”. „Din dorinţa de a explica ce anume s-a întâmplat duminică, anchetatorii nu lasă neexplorată nicio perspectivă. Şi în afara unei posibile avarii a motorului care a luat foc înainte de impact, iau în considerare și efectuarea unor verificări privind posibile lucrări de mentenanţă la aeronavă și ultimele manevre efectuate de pilot”, mai scrie La Stampa.
Criza energetică domină agenda Uniunii Europene în aceste zile, constată Bloomberg, explicând că Europa se luptă să asigure cantităţi suficiente de gaze naturale şi cărbune pentru această iarnă, în condiţiile în care costurile ridicate la energie cresc inflaţia şi forţează guvernele să recurgă la fondurile de rezervă pentru a proteja consumatorii. Luni, Franţa şi Spania şi-au unit forţele pentru a cere schimbări importante pe piaţa energetică a Uniunii, care să impună reglementări mai bune cu privire la stocurile de gaze naturale şi schimbarea regulilor comunitare cu scopul reducerii volatilităţii preţurilor, notează Financial Times. Aceeaşi publicaţie economică observă că şi India se scufundă într-o criză energetică, în timp ce stocurile de cărbune scad la niveluri critice. Fabricile mai au stocuri doar pentru circa patru zile, iar creşterea dramatică a preţului la cărbunele de import pune în pericol redresarea celei de-a treia economii asiatice ca mărime. Confruntată cu aceeaşi criză energetică, China a cerut minelor de cărbune să lucreze la capacitate maximă, cu o relaxare a normelor privind siguranţa în minerit. Astfel, autorităţile de la Beijing le-au transmis săptămâna trecută minerilor că în cazul unui accident, se va renunţa la închiderea minelor din apropiere pentru efectuarea controalelor de siguranţă, scrie Taipei Times.
Pe frontul pandemiei, Noua Zeelandă renunţă la ambiţiile sale de a impune restricţii dure pentru a avea zero cazuri de covid, în condiţiile răspândirii variantei Delta mult mai infecţioase, notează New York Times. Cotidianul american face şi o analiză a valurilor pandemiei şi observă că ele prezintă o ciclicitate caracterizată prin două luni de creştere şi două luni de scădere. O explicaţie ar putea fi că fiecare variantă a coronavirusului este mult mai probabil să afecteze anumiţi oameni, nu pe toţi, iar după ce majoritatea celor mai vulnerabili a ajuns în contact cu virusul, răspândirea lui se limitează până când o altă mutaţie va ajunge să fie dominantă într-o comunitate, ceea ce ar necesita în medie cam tot două luni. În România, situaţia continuă să fie gravă, depăşind valurile anterioare, constată EuObserver, care avertizează ca cel de-al patrulea val riscă să transforme România în noua „Lombardie a Europei”, în termeni de decese şi număr de cazuri noi.Tendinţele săptămânale de creştere a ratei de infectare şi de mortalitate plasează ţara în faţa tuturor statelor UE şi pe locul al şaselea la nivel global, conchide publicaţia bruxelleză.
(Carolina Ciulu)
