Criza guvernamentală din România a continuat să atragă atența presei internaționale, vestea ajungând chiar și pe cele mai îndepărtate meridiane. Un ziar din Hong Kong, South China Morning Post, titrează: „Guvernul României cade, cufundând țara într-o criză politică”. Citat de același ziar, sociologul român Iulian Stănescu afirmă că „presiunea exercitată asupra nivelului de trai este clară”. „Guvernul român, demis în urma unui vot de neîncredere”, anunță și portalul bruxellez EUObserver. Același portal menționează că „guvernul liberal al României a fost destituit pe data de 5 octombrie în urma unui vot de neîncredere susținut de majoritatea parlamentului”. Tot EUObserver subliniază că, „inițiată sptămâna trecută de Partidul Social Democrat, de opoziție, demiterea guvernului ar fi avut nevoie de 234 de voturi pentru a fi adoptată, dar a primit 281”. „România se cufundă într-o criză politică după căderea guvernului”, titrează și cotidianul francez Le Monde. Ziarul subliniază că, „deși numit cu doar nouă luni în urmă, premierul Florin Cîțu este tot mai contestat chiar și de proprii aliați, mai ales din cauza lipsei reformelor din domeniul justiției și din cauza felului în care a gestionat criza legată de Covid-19”.
„Europa a comis o mare greșeală reducându-și participarea în acordurile pe termen lung cu privire la furnizarea gazelor naturale și orientându-se spre piețe mai mici”. Afirmația îi aparține președintelui rus Vladimir Putin, citat fiind de agenția Reuters. Pe de altă parte, ziarul britanic The Telegraph afirmă că, cităm, „Putin a promis să pompeze o cantitate mai mare de gaze în Europa, dorind astfel să stabilizeze piața energiei, care acum este tulburată”. „După cum știți, piața globală a energiei nu tolerrează agitația”, ar mai fi declarat președintele Putin, citat de ziarul moscovit Pravda. Și tot din Rusia, cotidianul independent de limbă engleză Moscow Times afirmă că, potrivit declarațiilor președintelui Putin, „Europa este vinovată de actuala criză energetică. ‚Au făcut greșeli, iar astăzi e clar că această politică e greșită’”, ar fi declarat președintele Putin, citat de același ziar.
„Uniunea Europeană nu poate ascunde disputele existente în Balcani”. Declarația aparține lui Charles Michel, președintele Consiliului European, și a fost făcută cu ocazia unei reuniuni desfășurate ieri (miercuri), la Brdo, în Slovenia. Publicația americană US News & World Report menționează totodată că „și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi afirmat că blocajul înregistrat în tratativele vizând aderarea Maacedoniei de Nord și Albaniei la Uniunea Europeană afectează însăși credibilitatea organizației”.
Speranțele nu lipsesc totuși. BIRN, portalul jurnaliștilor de investigație din Balcani, afirmă că „fostul premier bulgar, Boiko Borisov, a asigurat-o pe Ursula von der Leyen că, dacă va câștiga alegerile din noiembrie, va continua să pledeze pentru extinderea organizației spre Balcanii de Vest”. Deși, dacă ne luăm după declarațiile premierului nord-macedonean Zoran Zaev, citate de canalul american Bloomberg, „Bulgaria nu face decât să împiedice drumul macedonenilor spre Uniunea Europeană”.
Din Albania însă, publicața Gazeta Shqiptare se arată mai optimistă, titrând: „Consiliul ambasadorilor albanezi încurajează angajamentul în sprijinul lărgirii Uniunii Europene și amintește că, în cadrul acestui proces, respectarea promisiunilor este o problemă-cheie”. Comentând însă aceeași problemă, ziarul bulgar Dnevnik se întreabă: „Unde ar fi locul celor două țări? În familie sau în curtea din spate?”
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
