România a înregistrat cel mai rapid nivel de recuperare din regiune de la schimbarea regimului socialist, atingând dublul ritmului de recuperare a Ungariei, de 17,5 puncte procentuale. Astfel, de la nivelul de dezvoltare de 71,3%, înregistrat în 2020, ţara vecină s-a apropiat foarte mult de nivelul indicatorului de recuperare ungar, de 74,4%, a scris György Matolcsy, guvernatorul Băncii Naţionale Ungare (MNB), în articolul său publicat săptămâna aceasta pe pagina online a cotidianului budapestan „Magyar Nemzet”, în care prezintă diferenţele în dezvoltarea economică a celor două ţări. În anul 1990, când România a ajuns să treacă la economia de piaţă, avea cel mai scăzut nivel de dezvoltare din regiune. Faţă de media Uniunii Europene, se afla la 34,3%, în timp ce Ungaria era la 56,9%, a explicat György Matolcsy. Acesta a mai adăugat că, până în anul 2020, indicele de dezvoltare a României a crescut cu 37 de puncte procentuale, ritmul fiind uşor mai mare decât cel al polonezilor (36,5%), reuşind să depăşească dublul ratei de recuperare a Ungariei şi aproape de trei ori rata de recuperare a Cehiei (12,7%). Potrivit lui György Matolcsy, modelul românesc de creştere – similar modelului baltic – a fost caracterizat printr-o tranziţie digitală rapidă, o creştere bazată pe sectorul serviciilor, o dinamică investiţională ridicată şi o îmbunătăţire puternică a productivităţii. În perioada 2010-2019, creşterea PIB-ului românesc de 35,2%, s-a datorat unor surse la fel de importante: creşterea capitalului şi creşterea productivităţii/eficienţei (PTF), creşterea ocupării forţei de muncă jucând un rol infim. În schimb, creşterea ocupării forţei de muncă a jucat un rol mai important în creşterea de 31,3% din Ungaria, decât ceilalţi doi factori. Creşterea din Ungaria s-a bazat în principal pe un model de creştere intensivă a forţei de muncă, în timp ce, în perioada 2010-2019, creşterea din România (şi Polonia) s-a bazat în principal pe un model de creştere intensivă în capital, a tras concluzia guvernatorul MNB. Succesul românesc provine din punctele forte ale unui model nordic (scandinav şi baltic), în timp ce riscurile provin din punctele slabe ale unei economii sudice. “Merită să consolidăm
acolo unde modelul românesc este mai bun, dar nu ar trebui să renunţăm la avantajele creşterii în echilibru a Ungariei”, a rezumat György Matolcsy./lendrefy/ilapadat
(MTI – 12 octombrie)
