Barometrul Securității Naționale – Ediția a II-a, octombrie 2021

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) și LARICS (Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică) au lansat astăzi Barometrul Securității Naționale, ediția octombrie 2021.

Moderat de Acad. Victor Voicu, Vicepreședinte al Academiei Române, evenimentul a avut loc în Biblioteca Academiei Române in prezența invitaților: dl. Nicolae Ciucă, Ministrul Apărării Naționale; dl. Constantin Ionescu, Consilier de Stat în cadrul Departamentului Securităţii Naţionale; dl. Dan Dungaciu, Prof. Univ. Dr., Director ISPRI; dl. Darie Cristea, Conf. Univ. Dr., Director CCSL.

Barometrul Securității Naționale, ediția octombrie 2021, a fost realizat în cooperare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și analizează percepțiile românilor în ceea ce privește pandemia și problemele de securitate națională și globală. Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorilor şi nu reflectă neapărat opiniile Departamentului de Stat al S.U.A.

Înregistrarea evenimentului de lansare poate fi urmărită aici. 

***

Rezumatul Barometrului Securității Naționale, ediția octombrie 2021.  Partea l.

Datele au fost culese în perioada 1-10 octombrie 2021, pe eșantion de 1002 persoane, reprezentativ la nivel național, cu o marjă de eroare de plus/minus 3,1% la un nivel de încredere de 95%.

  • Pandemia a accentuat decalajul dintre instituțiile care în mod obișnuit se bucură de foarte mare încredere din partea publicului (Armată, Biserică) și instituțiile politice.
  • Uniunea Europeană și NATO beneficiază în continuare de multă încredere în rândul publicului din România, peste media europeană.
  • Cele mai mari amenințări la adresa UE: criza economică, pandemia, migrația din afara UE, neînțelegerile dintre unele țări membre.
  • Cele mai mari amenințări la adresa României: criza economică, corupția, pandemia, incompetența clasei politice.
  • Românii ar prefera să evite situația de a fi puși să aleagă între SUA și UE: 36,6% cred că România ar trebui să fie la fel de apropiată de SUA și UE, 24,5% mai apropiată de UE și doar 10,9% mai apropiată de SUA decât de UE. Un procent semnificativ 27,7% crede însă că România ar trebui să își vadă mai bine de propriile interese decât de aliații/partenerii internaționali – aici este o zonă din care se pot recruta diferite tipuri de scepticism și atitudini antisistem.
  • La Uniunea Europeană românii apreciază în primul rând libertatea de mișcare, investițiile și oportunitățile de locuri de muncă. La Statele Unite se apreciază mai ales investițiile, faptul că sunt cea mai puternică țară din sistemul internațional și că oferă securitate militară aliaților.
  • 49,1% dintre români consideră China o țară cu care nu trebuie să intrăm în conflict, pentru că este puternică și am avut mereu relații bune cu ea. Scoruri mult mai mici obțin variantele este o țară nedemocratică și periculoasă sau este prea departe ca să ne intereseze.
  • Aproape jumătate din publicul nostru crede că este posibil să se ajungă în viitorul apropiat la război între China și SUA.
  • Dacă așa ceva s-ar întâmpla, cei mai mulți români cred că ar trebui fie să rămânem neutri (40,5%), fie să facem și noi ce vor face alți aliați din NATO (42,6%).
  • Aproape 30% dintre români cred că este posibil ca UE să dispară într-un viitor apropiat.
  • Doar un sfert dintre români cred că NATO ar putea deveni pe viitor o alianță mai slabă și mai puțin importantă decât este azi. Cu toate acestea, 47% se tem că, în viitor, occidentalii vor lăsa estul Europei în sfera de influență a Rusiei.
  • 38,5% dintre români consideră că retragerea SUA din Afganistan (august 2021) nu a fost un gest corect față de cei care au sprijinit America acolo în ultimii 20 de ani. 29,2% spun că oricum nu mai avea niciun rost ca armata americană să rămână acolo și 31% că nu au urmărit acest subiect în media.
  • Deși părerile privind cum ar trebui să funcționeze pe viitor UE sau despre relația României cu Bruxelles-ul sunt destul de împărțite, românii rămân pro-europeni convinși.

Mai multe detalii pe larics.ro și ispri.ro.