România este sub asediul celui de-al patrulea val al pandemiei de coronavirus, constată presa internațională. Este un flux continuu, care nu se oprește niciodată, în spitale nu există destule paturi de terapie intensivă pentru cazurile grave, au fost înființate unități medicale externe de urgență, dar nu este suficient pentru a asigura sprijinul necesar, scrie Euronews. Situația critică este atribuită unei campanii de vaccinare care merge foarte greu, iar în așteptarea accelerării administrării vaccinurilor, președintele României, Klaus Iohannis, a cerut guvernului să reintroducă măsuri restrictive, adaugă Euronews. În același timp, Organizația Mondială a Sănătății a trimis la București un expert în crize de acest fel, iar țări din UE ajută cu ventilatoare, concentratoare de oxigen și teste, menționează EUObserver. Cu dificultăți se confruntă și Bulgaria, care are cea mai slabă rată de vaccinare, în timp ce țările baltice au cea mai mare incidență de cazuri de Covid-19 din UE, completează EUObserver.
La București, Dacian Cioloș, desemnat pentru funcția de premier, nu a reușit să câștige încrederea Parlamentului în sprijinul guvernului său minoritar, prelungindu-se astfel blocajul politic, într-o perioadă în care infecțiile de Covid-19 sunt în creștere, constată US News & World Report. România, una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, scrie publicația americană, a fost paralizată politic după ce guvernul condus de liberali a fost destituit de Parlament, pe data de 5 octombrie, amenințând astfel redresarea economică și eforturile de reducere a deficitelor, într-un moment în care prețurile energiei sunt în creștere.
Înaintea consiliului UE de joi și vineri, de la Bruxelles, Spania a cerut blocului comunitar să implementeze măsuri de urgență coordonate pentru atenuarea creșterii prețurilor la energie, avertizând că există riscul ca penuria de energie să persiste în Europa și după trecerea iernii, informează Euractiv. În fruntea unui grup de state cu aceeași poziție, între care Franța, Grecia, Cehia și România, Spania a propus, recent, un set de măsuri pentru combaterea volatilității prețurilor energiei, cum ar fi achizițiile comune de gaze, amintește Euractiv. La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut că modul cel mai bun de atenuare a impactului crizei prețurilor la energie asupra familiilor vulnerabile și a întreprinderilor mici este ca guvernele Uniunii Europene să pună în aplicare măsuri rapide, cum ar fi ajutorul de stat sau reducerile de impozite, completează Diari de Tarragona. Răspunsul la criză, a explicat Von der Leyen, este „diversificarea furnizorilor, menținerea gazului natural ca pe un combustibil de tranziție și accelerarea trecerii la energia curată”, care este mult mai ieftină decât combustibilii fosili, citează ziarul spaniol. Odată cu creşterea record a preţului la energie a apărut şi problema gazelor naturale, care a generat un climat de criză, scrie Sabah. În timp ce se preconizează o prelungiure a crizei, Rusia, care asigură jumătate din necesarul de gaze naturale al continentului, a transmis un comunicat care poate fi considerat un avertisment la adresa Europei. Potrivit Bloomberg, Rusia a anunţat că nu va asigura necesarul de gaze naturale al continentului fără a primi ceva în schimb, și anume aprobările legale necesare pentru mult disputatul gazoduct Nord Stream 2.
După Georgia și Ucraina, vizita oficială în străinătate a secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, a continuat în România, anunță Euronews. Austin a ajuns la București în cadrul unui turneu în trei țări, pentru a-i liniști pe aliații de la Marea Neagră cu privire la problemele de securitate, pe fondul tensiunilor în curs cu Rusia, detaliază ABC News. „Securitatea și stabilitatea Mării Negre sunt în interesul național al SUA și sunt esențiale pentru securitatea flancului estic al NATO”, a spus secretarul american al Apărării, citat de ABC News, care reține că, în zilele următoare, Austin va participa la o întâlnire a miniștrilor apărării din NATO, la Bruxelles. Anterior, în Ucraina, Lloyd Austin s-a întâlnit cu liderii ucraineni la Kiev, pentru a consolida legăturile dintre națiuni și pentru a căuta modalități de implementare a Cadrului strategic de apărare, semnat la sfârșitul lunii august, care oferă foaia de parcurs pe care trebuie să o urmeze ambele țări pentru a consolida cooperarea în materie de securitate și apărare, explică Eurasia Review. Austin a subliniat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii de la Marea Neagră ai Statelor Unite, pentru a descuraja Rusia și că, în sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru consolidarea capacităților maritime nu numai ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei, reține Eurasia Review.
Pe de altă parte, NATO va căuta canale de comunicare cu Rusia, dacă și Moscova dorește acest lucru, în pofida disputei actuale, după cum a afirmat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, citat de Reuters. Relaţia dintre NATO şi Rusia se află, acum, la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, dar acesta nu este un argument împotriva dialogului, a declarat Stoltenberg, citat de Reuters, în cadrul unei conferinţe de presă susținute înaintea ședinței Consiliului Nord-Atlantic la nivel de miniștri ai apărării organizate în intervalul 21 – 22 octombrie, la Bruxelles. (Cristina Zaharia)
