„Președintele României propune un general în rezervă drept premier”, titrează Bloomberg, detaliind că „un general cu patru stele a fost desemnat pentru a forma noul guvern al României – într-o încercare de a se pune capăt săptămânilor de gâlceavă politică ce a dus moneda națională la un record negativ și a obstrucționat lupta cu noul val pandemic”. „Un fost general urmează să repare situaţia creată”, titrează Die Tageszeitung, în timp ce Al Jazeera vede în desemnarea lui Nicolae Ciucă, un veteran al războaielor din Irak şi Afganistan, drept „o soluţie de compromis la o criză politică prelungită”. Der Spiegel pune accent pe cariera militară a premierului desemnat, comentând că Nicolae Ciucă şi-a făcut un nume în calitate de comandant al misiunilor române în Afganistan şi Irak, între anii 2001 şi 2004, alături de forţele armate americane. În plus, publicaţia germană subliniază că Nicolae Ciucă „este de multă vreme considerat drept favorit al preşedintelui Iohannis”. „Acum, criza politică trebuie să se încheie. Acum trebuie să terminăm cu această criză care a durat deja prea mult, în condiţiile în care avem criza pandemică, avem o situație dramatică în spitalele din România, iarna bate la ușă”, reţine Euronews din declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis. „Lipsită de un guvern cu puteri depline, România se chinuie să lupte împotriva unei crize sanitare de o gravitate fără precedent”, constată şi Le Figaro.
„Ratele scăzute de vaccinare trimit statele din Europa de Est înapoi la carantină” remarcă Bloomberg, detaliind că prima ţară care a făcut acest pas este Letonia. Timp de o lună barurile și magazinele vor rămâne închise în țară, vor fi impuse interdicții de circulație, iar funcționarea instituțiilor de învățământ superior se va desfăşura de la distanță. Situaţia Letoniei nu este însă singulară, vecina ei, Estonia, a anunţat că va impune noi restricţii, dacă situaţia în ţară se înrăutăţeşte. Şi mai gravă este situaţia din România, oficialii comparând-o deja cu scenele din Italia din primăvara trecută, notează Bloomberg. De la Sofia, publicaţia Sega observă că după Bulgaria şi Serbia, alte două ţări din regiune, România şi Cehia, au anunţat introducerea certificatului verde pentru accesul în anumite instituţii publice, alăturându-se celor 20 de ţări europene care utilizează deja un astfel de certificat. În Rusia, primarul Moscovei a anunţat că situația epidemiologică generată de pandemia de coronavirus din capitală continuă să se dezvolte conform celui mai sumbru scenariu, transmite Russia Today. Moscova a anunţat închiderea activităţilor neesenţiale timp de o săptămână, o măsură care vine după ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat o săptămână liberă plătită la nivel naţional pentru combaterea răspândirii coronavirusului, scrie The Guardian. Guvernul britanic, în schimb, respinge apelurile pentru restabilirea restricțiilor împotriva Covid-19, constată La Libre Belgique. Numărul de cazuri noi s-a apropiat miercuri de 50.000 pentru a doua oară săptămâna aceasta, iar ministrul Sănătății, Sajid Javid, a estimat că cifra ar putea ajunge şi la 100.000 pe zi. Cu toate acestea, Sajid Javid a repetat că vaccinarea a rămas „prima linie de apărare” şi a asigurat că guvernul „este pregătit pentru toate eventualitățile” și „nu va ezita să acționeze”, dacă tendința devine „nesustenabilă” pentru spitale, mai scrie cotidianul belgian.
În planul securităţii regionale, vizita secretarului american al apărării în România continuă să producă reacţii în presa internaţională. „Pentagonul vrea mai multă cooperare pentru securitatea Mării Negre”, titrează publicaţia canadiană La Presse, detaliind că secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a pledat miercuri în România pentru o întărire a cooperării între ţările de la Marea Neagră faţă de „militarizarea” regiunii de către Rusia. „Washingtonul critică activităţile destabilizatoare ale Rusiei în jurul Mării Negre”, titrează şi Euronews, redând declaraţiile făcute la Bucureşti de Lloyd Austin. Aceste activităţi „reflectă ambiţiile Rusiei de a recâştiga o poziţie dominantă în regiune şi de a împiedica realizarea unei Europe unite, libere şi în pace”, a avertizat Austin. În opinia Euronews, „acest discurs în forţă vine într-un context tensionat; miercuri, Moscova a publicat un video care arată avioane militare americane apropiindu-se de frontiera rusă, deasupra Mării Negre. Aparatele au fost până la urmă escortate de aviaţia rusă”. În plus, Euronews aminteşte că un alt semn al tensiunilor este faptul că Moscova a anunţat luni că îşi suspendă relaţiile diplomatice cu Alianţa transatlantică, după decizia NATO de a retrage acreditarea pentru opt membri ai misiunii ruse la Bruxelles, acuzaţi că ar fi „agenţi de informaţii ruşi nedeclaraţi”. Potrivit Reuteres, joi, miniştrii apărării ai NATO au convenit un nou master plan de apărare împotriva unor posibile atacuri pe multiple fronturi din partea Rusiei. Strategia confidenţială îşi propune pregătirea pentru orice atac simultan în regiunea Mării Baltice şi în cea a Mării Negre, care ar putea include arme nucleare sau atacuri cibernetice, mai transmite Reuters.
În sfârşit, creşterea preţurilor la energie se află în topul agendei summitului UE de la Bruxelles, unde liderii europeni poartă discuţii aprinse despre cum îi pot proteja pe consumatorii cei mai vulnerabili, evitând totodată o diminuare a ambiţiilor legate de combaterea schimbărilor climatice, notează Bloomberg.
Carolina Ciulu, RADOR
