În așteptarea summit-ului G20, care va avea loc la sfârșitul lunii octombrie, în Italia, unde se va discuta despre campania globală de vaccinare, la Berlin a început World Health Summit, summit-ul mondial al sănătății, anunță Euronews. Summit-ul se desfăşoară într-un moment în care Covid-19 alertează din nou Europa, cu o campanie de vaccinare care în multe țări decurge încă prea încet, obiectivul reuniunii fiind acela de a căuta o colaborare și un dialog între toți protagoniștii scenei, pentru a aduce o contribuție mai mare în domeniul cercetării, educației, asistenţei sanitare în întreaga lume, detaliază Euronews. Pandemia de Covid-19 se va încheia „când lumea va alege să îi pună capăt”, întrucât „toate instrumentele” sunt acum disponibile pentru a lupta împotriva virusului, a declarat șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în cadrul ceremoniei de deschidere a reuniunii de la Berlin, reține La Libre Belgique. În plus, Ghebreyesus a subliniat că OMS are în vedere ca 40% din populația fiecărei țări să fie vaccinată până la sfârșitul anului și 70% până la jumătatea anului 2022, menționează ziarul belgian. La rândul său, șeful ONU, Antonio Guterres, într-un mesaj video înregistrat, a estimat că „triumful vaccinurilor – dezvoltate şi scoase pe piaţă într-un timp record – este redus la neant de tragedia unei distribuţii inegale, naţionalismul şi tezaurizarea vaccinurilor punându-ne pe toţi în pericol”, citează La Libre Belgique. Țările bogate au primit de peste 16 ori mai multe vaccinuri Covid-19 per persoană decât națiunile mai sărace, care se bazează pe programul Covax, susținut de OMS, potrivit unei analize a Financial Times. Datele subliniază faptul că programul Covax, o schemă de achiziții înființată anul trecut pentru a le oferi oamenilor din țările sărace acces echitabil la vaccinuri, a eșuat în mare măsură, până acum, consecințele fiind de amploare, deoarece inocularea insuficientă în regiunile mai sărace ar putea duce la o creștere a cazurilor, la apariția unor tulpini mai virulente și ar putea împiedica redresarea economică globală, comentează Financial Times.
Scepticismul cu privire la vaccinuri este mare în Europa Centrală și de Est și, ca urmare, regiunea a devenit un punct epidemiologic fierbinte, notează Forbes. Covid pune stăpânire pe Estul nevaccinat, unde nivelul scăzut de încredere a obstrucționat acceptarea programelor de vaccinare, constată The Irish Times, iar Il Fatto Quotidiano scrie că Europa de Est este îngenuncheată de infectări și decese. EUObserver atenționează că, în regiune, sunt infectate peste 20 de milioane de persoane și subliniază că Bulgaria și România nu mai au paturi libere pentru cazurile de Covid-19, așteptând sprijin prin Mecanismul UE de Protecție Civilă. În context, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunțat că guvernul său trimite o delegație de medici în România, pentru a ajuta Bucureștiul în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, consemnează publicația britanică First News.
Analizând contextul crizei energetice, ziarul spaniol Publico constată că Republica Moldova este prima victimă în războiul gazului. De la căderea URSS, gigantul rus al gazelor a fost instrumentul geopolitic ideal în mâinile Kremlinului, pentru a face presiuni asupra vecinilor săi, acesta fiind un nou episod al antagonismului dintre dorința fostelor republici sovietice de a scăpa de dependența lor energetică de Rusia și dorința Moscovei de a ține strâns lațul în curtea ei, opinează Publico. Chişinăul nu poate aştepta preţuri avantajoase la achiziţionarea gazului rusesc, cum a reuşit recent să obţină Belarus, în plus, Moldova fiind, alături de Kosovo, cea mai slabă ţară a continentului din punct de vedere economic, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Totuși, guvernul de la Chişinău poartă discuţii şi cu alţi furnizori potenţiali, existând infrastructură pentru a obţine gaz din România, Ucraina sau Polonia, subliniază ziarul german. În timp ce Europa privește cum prețurile gazului scapă de sub control, pe fondul suspiciunilor tot mai mari de șantaj energetic rusesc, Kremlinul pare să fi pus ochii pe premii geopolitice mult râvnite, concentrându-se pe eforturile de a face presiuni asupra oficialilor UE pentru a aproba controversata conductă Nord Stream 2, prin limitarea livrărilor către Europa, analizează Atlantic Council.
În Israel, a cincea ediție a exercițiului bianual „Blue Flag” a intrat în a doua săptămână, mii de militari și zeci de aeronave din întreaga lume participând la cel mai avansat exercițiu aerian organizat vreodată în statul evreu, informează The Jerusalem Post. Pe lângă zecile de aparate de zbor israeliene, participă și aproximativ 40 de aeronave din Germania, Italia, Regatul Unit, Franța, India, Grecia și SUA. În plus, scrie The Jerusalem Post, militari din Coreea de Sud, Finlanda, România, Olanda, Japonia, Australia, Croația și alte țări au sosit pentru a studia exercițiul, fără a participa însă activ. Acest exercițiu este revoluționar în ceea ce privește tehnologia, calitatea instruirii și numărul de națiuni participante și ilustrează parteneriatul și legătura puternică dintre forțele aeriene ale națiunilor, acționând ca o piatră de temelie către cooperarea regională și internațională, precizează The Jerusalem Post.
Cristina Zaharia, RADOR
