Summitul G20, care va avea loc pe 30 și 31 octombrie, reține atenția presei internaționale, aceasta referindu-se la marile teme care vor domina discuțiile. Întâlnirea președinților american și francez, Joe Biden și Emmanuel Macron, va fi cel mai important moment bilateral al summitului, opinează publicația italiană La Repubblica. Întâlnirea celor doi lideri, prima după criza provocată de acordul AUKUS, ar putea să pecetluiască revenirea la sentimente mai bune a președintelui francez, după ce țara sa a pierdut în favoarea SUA un important contract de furnizare a unor submarine către Australia. Pe agenda summitului se vor mai afla pandemia de coronavirus, clima și relansarea economiei. Potrivit agenției italiene Ansa, directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, susține că „Este nevoie de acțiuni curajoase pentru a pune capăt pandemiei”. „Este nevoie de o acțiune comună din partea G20 – nu doar angajamente pentru acțiune – pe trei fronturi: a pune capăt pandemiei și prin partajarea vaccinurilor; a ajuta țările în curs de dezvoltare prin accelerarea implementării soluționării datoriilor; și un angajament față de un pachet de măsuri pentru a atinge obiectivul de zero emisii nete până la jumătatea secolului. Liderii lumii trebuie să acționeze cu îndrăzneală acum pentru a pune capăt pandemiei și pentru a crea spațiu pentru o economie mai durabilă și mai favorabilă incluziunii”, a afirmat Kristalina Georgieva.
Provocarea climatică, pe care o vor discuta liderii G20, se referă la aplicarea unor politici care să limiteze emisiile de carbon dar în același timp să ajute la relansarea economiei după pandemie, după cum notează publicația Emerging Europe. „Politicile cu carbon redus le oferă cele mai bune perspective de creștere Ungariei, României și Slovaciei în regiunea Europei Centrale și de Est”, conform principalelor concluzii ale unui analize întocmite de Cambridge Econometrics, o firmă de cercetare și consultanță. „Transformarea sustenabilă a economiei nu frânează creșterea: decarbonizarea poate stimula performanța economiilor din Europa Centrală și de Est”, afirmă raportul. Cambridge Econometrics afirmă că, deși organizațiile internaționale și UE realizează cât de importantă e accelerarea acțiunii climatice, guvernele sunt adesea ezitante. „Însă temerile tipice care frânează ori blochează acțiunea la nivel guvernamental adesea nu se justifică. În realitate, tranziția la tehnologii cu carbon redus, mai ales în sectoarele energiei și transporturilor, ar constitui un stimul economic și ar reduce dependența de combustibili fosili”, mai arată raportul citat de Emerging Europe.
„Săptămâna de lucru de patru zile ar ajuta la salvarea planetei”, titrează The Financial Times, explicând de ce câștigarea bătăliei contra schimbării climei presupune să muncim mai puțin. „Fiecare oră de muncă în plus produce și mai mult CO2 – prin deplasări, dar, mai presus de toate, prin lucrurile pe care le producem și le consumăm. Consumul nostru generează peste 60% din volumul total de gaze cu efect de seră, au estimat în 2016 cercetătorii de la Universitatea de Știință și Tehnologie a Norvegiei. În plus, când devenim mai bogați producem în general mai mult CO2. În anul de boom economic 2018, de exemplu, emisiile din SUA au înregistrat un salt de 2,7%”, mai arată The Financial Times.
OMS anunță o nouă strategie anti-Covid, destinată țărilor cu resurse limitate, scrie La Libre Belgique. Organizația Mondială a Sănătății a prezentat un nou plan de luptă contra pandemiei de COVID-19 în ţările cele mai puţin bogate şi cere peste 23 de miliarde de dolari în următoarele luni pentru a-l finanţa. „Parteneriatul dintre principalele agenţii de sănătate mondiale (numite pe scurt ACT) are nevoie de 23,4 miliarde de dolari pentru a ajuta ţările cu riscul cel mai ridicat să-şi procure şi să aplice mijloace de luptă contra COVID19 de acum şi până în septembrie 2022”, arată un comunicat al OMS, care subliniază că „această suma este minusculă faţă de miile de miliarde de dolari de pierderi economice provocate de pandemie şi de costurile planurilor de relansare”.
UE îi acordă Moldovei 60 milioane de euro pe fondul problemelor cu gazele rusești, scrie EUObserver. “Comisia Europeană a acceptat să-i acorde Moldovei o subvenție de 60 de milioane de euro pentru a ajuta guvernul pro-UE al țării în privința unei crize energetice legate de negocierile dificile cu Rusia”. The Financial Times a scris recent că gigantul rus Gazprom i-a cerut Moldovei să dilueze prevederile unui tratat comercial cu UE în schimbul aprovizionării cu gaze, deși Kremlinul a dezmințit informația.
Portugalia intră într-o nouă criză politică, după căderea guvernului, cauzată de respingerea proiectului de buget. După cum notează publicația spaniolă ABC, „Portugalia este condamnată la alegeri anticipate. Țara a intrat într-o criză politică fără precedent, iar scenariul a fost complet întunecat pentru socialiști, sortiți dezastrului atunci când stânga și dreapta resping bugetele generale de stat”. „Guvernul socialist a avut nevoie doar de opt voturi pentru a obține aprobarea finală, dar această distanță scurtă a devenit o barieră de netrecut. Niciodată în cei 47 de ani de democrație de la Revoluția Garoafelor nu au căzut bugetele generale”, mai comentează ABC, care se întreabă retoric „Dacă abisul s-a materializat la Lisabona, se poate răspândi și la Madrid?”./fmatei/avladucu
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
