Ultimii şapte ani au fost anii cu cele mai ridicate temperaturi de când există înregistări la nivel mondial, fiind încă un semnal clar că schimbările climatice „merg din rău în mai rău”, avertizează site-ul New Scientist, citând un raport al Naţiunilor Unite, bazat pe datele Organizaţiei Mondiale de Meteorologie. „Fenomenele meteo extreme – incluzând valuri puternice de caniculă şi inundaţii catastrofale – sunt acum noua regulă” şi „există tot mai multe dovezi științifice că unele dintre acestea poartă amprenta schimbărilor climatice provocate de om”, subliniază BBC, conchizând că summitul pentru climă, care a început duminică la Glasgow, este „momentul adevărului”. Este timpul ca liderii lumii „să alunge fantomele trecutului” şi să vină cu noi angajamente pentru reducerea emisiilor de carbon întrucât lumea nu mai are timp pentru combaterea încălzirii globale este îndemnul lui Alok Sharma, care va prezida summitul pentru climă Cop26. Sharma a recunoscut însă, potrivit The Guardian, că nu este sigur că se va ajunge la un acord care să menţină această perspectivă viabilă. Summitul climatic va scoate în evidență diferența puternică dintre țările bogate și cele sărace, iar tranziţia spre o energie mai curată este o problemă deopotrivă financiară şi tehnologică, subliniază Foreign Policy. Națiunile mai bogate trebuie să depășească cu mult angajamentul asumat de a aloca 100 de miliarde de dolari şi vor trebui să mobilizeze trilioane de dolari în investiții private globale în energie curată, necesare pentru a permite țărilor în curs de dezvoltare să prospere în acelaşi timp cu combaterea schimbărilor climatice, mai atrage atenţia revista americană.Problema a fost şi una dintre priorităţile aflate pe agenda liderilor celor mai mari 20 de economii ale lumii, reuniţi la Roma, la sfârşitul săptămânii care tocmai s-a încheiat. Astfel, potrivit New York Post, liderii G20 au convenit să-şi accelereze acţiunile pentru a atinge obiectivul neutralităţii emisiilor de carbon la mijlocul acestui secol. Washington Post remarcă însă scepticismul oamenilor de ştiinţă care atrag atenţia că ţările vinovate de cele mai mari niveluri de poluare nu fac încă suficient în această direcţie.
Summitul G20 s-a remarcat şi prin perfectarea unui acord cu privire la impunerea unui impozit global minim de 15% pe profiturile companiilor multinaţionale. Numit „istoric” de Les Echos, întrucât a fost nevoie de ani de discuţii, acest acord va pune capăt paradisurilor fiscale şi va aduce sume importante la bugetele naţionale pentru că impozitul nu va mai fi plătit doar în ţările în care companiile îşi au sediul, ci şi în ţările în care acestea îşi desfăşoară activitatea, explică ziarul francez.
„Pandemia revine în forţă în Europa de Est”, titrează El Diario. România și Bulgaria, țările cu cele mai scăzute rate de vaccinare din UE, se confruntă cu o creștere a cazurilor, care se traduce printr-un număr mare de decese și prin presiune asupra spitalelor, detaliază cotidianul spaniol, trecând în revistă şi situaţia din restul Europei: „Decesele cauzate de COVID-19 sunt în creștere și în alte țări precum Serbia, Rusia și Ucraina. Incidența pe cap de locuitor este încă foarte mare în țările baltice, în frunte cu Letonia, care a fost nevoită să ia măsuri dure, deși rata de imunizare nu este la fel de scăzută precum cea a unora dintre vecinii săi. Numărul de cazuri creşte puternic şi în unele țări din Europa de Vest, precum Belgia sau Austria, dar deocamdată această creștere nu are un impact mare asupra mortalității” notează El Diario. Euronews remarcă, la rândul lui, că „al patrulea val de COVID-19 lovește estul Europei, în special România”. Site-ul european de ştiri se opreşte şi asupra situaţiei din Marea Britanie, unde infecțiile au început să crească din nou la o medie de 50.000 de cazuri noi pe zi. Cu toate acestea, sute de protestatari au defilat pe străzile Londrei pentru a manifesta împotriva reintroducerii certificatelor verzi și a măștilor, mai notează Euronews. Va fi Covid o epidemie care va reveni în fiecare toamnă? se întreabă Le Vif. La fel ca virusul gripal care suferă mutații și scapă parțial imunităţii pe care au câștigat-o oamenii în sezoanele gripale anterioare, Covidul pare să ia o cale similară în timp ce încearcă să se adapteze. Dacă acest scenariu se va confirma, virusul nu va fi niciodată eliminat complet și va provoca o creștere a internărilor în spitale și a deceselor în fiecare iarnă, însă nu se va mai ajunge ca spitalele să fie copleșite, iar tratamentele „non-urgente” să fie amânate, conchide ziarul belgian. Există şansa ca pe măsură ce tot mai mulți oameni se vor vaccina (chiar cu trei doze unii) sau vor fi trecut prin boală, valurile să devină tot mai slabe, dar totul depinde de mutaţiile pe care le va suferi acest virus, atrage atenţia Le Vif. La Libre Belgique scrie despre „ce ignoră sau minimizează nevaccinaţii”. Subliniind de la început că nu doreşte să contribuie la „divizarea societăţii sau la stigmatizarea unei părţi a populaţiei”, editorialistul cotidianului belgian arată de ce „argumentele pe care le aduc cei mai recalcitranţi sau antivaccinişti în mesajele lor nu le justifică refuzul”. „Chiar dacă nu protejează complet, vaccinul salvează vieţi şi evită, în primul rând, formele severe de Covid şi pe cele de lungă durată. Prin urmare, vaccinul reduce mult presiunea asupra sistemului sanitar. Să iei vitamina D, Omega 3, magneziu, seleniu, zinc şi altele ajută mult, dar nu protejează complet. Şi în ciuda lucrurilor care circulă pe reţelele de socializare, nu există niciun tratament eficient până astăzi”, explică La Libre Belgique. „Atâta timp cât vaccinarea nu va fi generalizată printre adulţi, ameninţarea va persista, iar măsurile sanitare restrictive vor fi în continuare puse în aplicare. Iar aceste restricţii, trebuie să ne amintim, au un impact dramatic asupra tinerilor, învăţământului, stării de bine mentale, petrecerii timpului liber şi – evident – asupra multor sectoare socio-economice”, mai scrie cotidianul belgian.
Carolina Ciulu, RADOR
