Negocierile legate de guvernare dintre PNL, PSD şi UDMR au continuat şi la sfârşitul săptămânii, dar până la apariţia acestui articol nu s-a anunţat cine va fi noul prim-ministru al României.
Criza guvernamentală din România durează din 1 septembrie, când alianţa USR, partidul verde care critica regimul, a părăsit coaliţia de centru dreapta. De atunci mai mulţi premieri liberali desemnaţi au încercat să formeze un guvern, dar fără succes.
Actualele negocieri din coaliţie au însă drept ţintă formarea unui guvern de unitate naţională, căsătoria forţată a celor două partide de schimb, considerate drept cel mai mare duşman şi adversar unul faţă de celălalt – Partidul Naţional Liberal, conservator de dreapta, şi Partidul Social-Democrat. Conform matematicii parlamentare, de UDMR nu ar fi nevoie, însă deocamdată ambele partide mari insistă pentru prezenţa la guvernare a reprezentanţilor minorităţii maghiare.
În România au mai existat şi înainte mari coaliţii de dreapta-stânga, în perioada guvernului Boc (2008), respectiv Ponta (2012), dar nu au avut viaţă lungă. La vremea aceea, partidele au fost forţate să colaboreze din cauza crizei economice mondiale, iar acum din cauza epidemiei de coronavirus. Analiştii nu cred nici acum într-o cooperare de durată, sau ca politica română să fie capabilă în pofida tuturor împrejurărilor să adopte modelul „german” care a avut succes, sau alte modele care s-au putut menţine.
Cea mai mare piedică în calea negocierilor care se desfăşoară de o săptămână pentru formarea unui guvern o constituie persoana şefului de guvern, deoarece ambele formaţiuni mari insistă să poată desemna ele premierul. În perspectiva soluţionării acestei situaţii de remiză a apărut posibilitatea unei guvernări prin rotaţie, ceea ce ar însemna că funcţia ar fi ocupată cu schimbul de candidaţii celor trei partide.
Într-o declaraţie acordată canalului Digi24, preşedintele UDMR Hunor Kelemen a afirmat că a apărut posibilitatea ca pentru a neutraliza lupta de prestigiu a celor două partide mari, el să fie cel ce va deschide şirul premierilor care vor urma. Dar a precizat pe de altă parte că partidele „nu-şi pot permite să nu propună un candidat propriu”. A mai adăugat că primul ministru va fi nominalizat de către preşedintele Klaus Iohannis şi nu crede că acesta l-ar propune şi pe el să formeze guvernul.
Adăugăm aici că Klaus Iohannis este etnic german, iar în calitate de şef de stat a fost mereu „neprietenos” cu minoritatea maghiară.
(Autor: Mária Gál)
Traducerea: Imola Stănescu
https://nepszava.hu/3137950_rotacios-kormanya-lehet-romanianak
NÉPSZAVA (Ungaria) – 15 noiembrie
