Criza migranților de la frontiera polono-belarusă rămâne în atenția presei internațioanle. Uniunea Europeană a convenit asupra unor noi sancțiuni împotriva Belarusului, care îi vizează pe toți cei implicați în facilitarea transportului de oameni la granița Poloniei cu Belarus, informează The Guardian. Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a declarat că decizia celor 27 de miniștri de externe ai UE reflectă determinarea UE de a contracara folosirea migranților în scopuri politice, adaugă The Guardian. La rândul său, președintele belarus Alexandr Lukașenko a negat orice implicare a țării sale în actuala criză și a declarat că dorește repatrierea migranților, însă aceștia nu acceptă acest lucru, notează Le Point. Într-un interviu pentru agenția poloneză PAP, premierul Mateusz Morawiecki a estimat, pe de altă parte, că întreaga comunitate europeană ar trebui să contribuie la construirea unui zid la frontiera polono-belarusă. În plus, Polonia solicită NATO să ofere măsuri concrete în criza migranților, adaugă Euronews. În context, există un risc mai mare decât în orice alt moment de la Războiul Rece ca un conflict accidental să izbucnească între Occident și Rusia, în noua eră a unei lumi multipolare, în care guvernele concurează pentru obiective și agende diferite riscul de tensiuni fiind amplificat, a declarat generalul britanic Nick Carter, șeful Statului Major al Apărării, pentru Times Radio, citat de EUObserver. Dacă problemele fundamentale nu vor fi rezolvate, toate statele membre UE situate la granițele externe – precum Grecia sau Polonia – riscă să se confrunte cu aceeași presiune în următorii ani, următoarea țintă a unui astfel de atac putând deveni și România, Bulgaria sau chiar Finlanda sau Estonia, opinează Proto Thema. Europa trebuie să găsească un răspuns cât mai repede la această nouă amenințare hibridă, pentru a proteja atât stabilitatea societăților noastre, cât și potențialele victime umane ale unor asemenea exploatări, atenționează ziarul grec.
În plină creştere a tensiunilor sino-americane, președintele american Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping încearcă, prin intermediul unei videoconferințe, să atenueze puternicele disensiuni care opun Statele Unite şi China în privinţa Taiwanului şi altor subiecte senisibile şi să evite ca acestea să degenereze într-un conflict, informează Le Monde. Conversația bilaterală este a treia de când Biden a preluat mandatul, în ianuarie, și survine în timp ce liderul chinez încearcă să-și extindă conducerea asupra celei mai populate națiuni din lume, comentează The Wall Street Journal. În linii mari, Biden și echipa sa au decis o strategie de gestionare a relației prin ceea ce ei numesc diplomația intensă, detaliază ziarul american. În contextul în care SUA cred că Beijingul își va multiplica de patru ori arsenalul de focoase până în 2030, iar Beijingul a rezistat de-a lungul anilor apelurilor de a deschide discuții privind controlul armelor cu Washingtonul, subliniind că SUA și Rusia au ambele arsenale mult mai mari decât are China, de departe cel mai periculos punct fierbinte al agendei este acum Taiwanul, semnalează Financial Times.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, începe o vizită diplomatică pe continentul african, anunță Courrier International, precizând că va face opriri în Kenya, Nigeria și Senegal, trei țări strategice în ceea ce privește influența și diplomația, și va discuta cu omologii săi africani despre instabilitatea instituțională a anumitor țări și despre cooperarea economică, pe fondul extinderii puterii economice chineze, pe scară largă, pe continent. Potrivit declarațiilor Departamentului de Stat, citate de Al-Jazeera, Antony Blinken va trebui să abordeze pandemia de Covid-19 și reconstrucția mai incluzivă a economiei globale, lupta împotriva crizei climatice, revitalizarea democrației și promovarea păcii și securității. În Kenya, relatează Africanews, șeful diplomației americane dorește să combine eforturile diplomatice ale SUA cu cele ale președintelui Uhuru Kenyatta, pentru a rezolva conflictul intern care tulbură Etiopia, dar și pentru a aborda tema loviturii de stat din Sudan. Vizita șefului diplomației americane survine în timp ce Africa se confruntă cu ceea ce secretarul general al ONU, António Guterres, a descris ca fiind o epidemie de lovituri de stat, notează Foreign Policy. Numai anul trecut, continentul a cunoscut patru lovituri de stat, în Guineea, Mali, Sudan și Ciad, plus încercările dejucate din Republica Centrafricană, Niger și Madagascar, în 2021 fiind înregistrate cele mai multe lovituri de stat și tentative de lovitură de stat pe continentul african, din anii 1980, amintește Foreign Policy.
Cristina Zaharia, RADOR
