În plină criză sanitară, importăm peste 70% din alimentele necesare consumului. La raft, prețurile sunt din ce în ce mai mari, în procente, cu aproape 30% față de toamna trecută. Analiștii estimează că economia noastră e în pierdere de competitivitate față de țările din care importă. Iulian Olescu.
Reporter: În perioada ianuarie-septembrie 2021, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 11,5 miliarde de euro, comparativ cu sub 7,9 miliarde în aceeași perioadă a anului trecut, în special pe seama adâncirii diferenței dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor, conform datelor BNR.
Pe altă parte, investițiile străine directe în România au însumat în primele nouă luni aproape 5,3 miliarde de euro față de sub 1,7 miliarde în perioada corespunzătoare din 2020. Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că adâncirea deficitului comercial indică faptul că economia autohtonă este în pierdere de competitivitate față de cele ale statelor europene din care importăm și că piața românească a fost și în acest an câștigată tot mai mult de produsele din import.
Constantin Rudniţchi: Dacă privim aceste date, vom vedea încă o dată lipsa de performanță a economiei românești. Aici nu e vorba numai de criză. De ce? Pentru că, iată, deficitul de cont curent crește cu peste 40%, ceea ce este foarte mult, și este un indicator care se degradează din motive pe care le putem vedea în cifrele date de BNR, și anume un deficit de balanță comercială tot mai mare, ceea ce înseamnă că, iată, importăm tot mai mult şi exporturile cresc, dar nu au ținut pasul anul acesta cu importurile, ceea ce spune că economia românească este mai puțin competitivă în raport de economia europeană și mai ales de economiile din care importă, cu precădere Polonia, Ungaria, Germania, Italia și poate și Franța.
Deci deja cred că ar trebui făcut ceva pentru ca echilibrul acesta să să restabilească şi aici mă refer desigur la exporturi, pentru că nu putem inhiba importurile pe care până la urmă le doresc consumatorii.
Reporter: Constantin Rudniţchi remarcă faptul că sectorul de transport continuă să aibă excedent, chiar ușor mai ridicat față de cel de anul trecut, însă atrage atenția că acest sector ar putea fi lovit de aplicarea unor directive europene și că nu se știe în ce măsură în câțiva ani va putea continua să aducă excedent la balanța serviciilor.
De asemenea, în ceea ce privește serviciile turistice constată că turiștii români continuă să cheltuiască mai mulți bani în străinătate decât turiștii străini care vin în țara noastră, chiar și în condiții de pandemie. Datele BNR relevă şi faptul că în perioada ianuarie-septembrie 2021, datoria externă totală a crescut cu peste 6,8 miliarde de euro și a depășit valoarea de 133,6 miliarde, aproape trei sferturi din aceasta fiind datorie externă pe termen lung.
Constantin Rudniţchi: Datoria externă crește, datoria publică este și ea în creștere – cam undeva cu două miliarde faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Aici este firesc, pentru că, pe de o parte, importurile sunt și ele finanțate prin datorie, pe de altă parte situația bugetului este de așa natură încât reclamă împrumuturi, implicit o creștere a datoriei publice. Avem un program de consolidare fiscală, asta înseamnă o reducere a deficitului bugetar, care implicit înseamnă și o temperare a îndatorării, dar e greu de spus în acest moment dacă viitorul guvern va respecta acest program. De ce? Pentru că e posibil să avem un guvern cu culori diferite din punctul de vedere al ideologiei politice şi atunci va trebui să vedem cum funcționează un astfel de guvern cu idei diferite economice în practică vizavi de scăderea deficitului bugetar.
Dacă guvernul va respecta programul pe care România şi l-a asumat față de un UE, atunci lucrurile vor sta ceva mai bine, dar trebuie să vedem în practică acest lucru. Ca o concluzie, datoria publică ajunge din păcate la niveluri care sunt într-adevăr mai mici decât datoriile publice ale statelor din Uniunea Europeană, ale celor din zona euro în primul rând, totuși niveluri considerate de alarmă, adică un 50%, nu mai vorbim de o zonă de 60% din Produsul Intern Brut, deja e pragul acela critic, dar chiar şi un 50% din Produsul Intern Brut datorie publică înseamnă că sunt acolo niște avertizori referitori la creșterea datoriei și ar trebui luate niște măsuri.
Realizator: Constantin Rudniţchi spune că datele BNR publicate astăzi oferă imaginea unei economii care a pierdut competitivitate şi adaugă că avem multe semne de întrebare legate de felul în care noul guvern va privi reducerea deficitului bugetar și, implicit, menținerea unui nivel de îndatorare rezonabil./csimion/schelaru
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 15 noiembrie
