Parlamentul European a dat undă verde noii Politici Agricole Comune, destinată „înverzirii” agriculturii, notează AFP. Decizia a fost luată în pofida ecologiștilor și a unei părți a stângii care nu cred că PAC se ridică la înălțimea ambițiilor de mediu ale UE. Acest PAC, care se va aplica din ianuarie 2023, beneficiază de un buget de 387 de miliarde de euro până în 2027 – aproape o treime a bugetului plurianual al UE – din care 270 de miliarde reprezintă ajutoare directe pentru agricultori. Franța rămâne principalul beneficiar. Reforma prevede acordarea de prime agricultorilor care participă la programe de mediu mai exigente, recurg la tehnici mai ecologice sau contribuie la ameliorarea situației animalelor. Statele trebuie să aloce în medie 25% pe an din aceste plăți directe pentru „ecoregimuri” în perioada 2023-2027, cu posibilitatea de a nu aloca decât 20% în primii ani”, sintetizează AFP conținutul acordului.
Criza coronavirusului rămâne în atenția presei internaționale, care amintește că Agenția Europeană a Medicamentului ar urma să analizeze pe în această săptămână autorizarea vaccinului Pfizer/BioNTech pentru categoria de vârstă 5-11 ani. Potrivit Reuters, Agenția Europeană a Medicamentului a început să evalueze posibilitatea scăderii limitei de vârstă până la cinci ani la jumătatea lunii octombrie. Vaccinul în două doze, bazat pe tehnologia mRNA, a produs un răspuns imun puternic în testele clinice efectuate pe 2.268 de participanți din categoria de vârstă 5-11 ani. Statele Unite au început să distribuie vaccinul pentru copiii de peste cinci ani în data de 3 noiembrie, mai amintește Reuters.
Italia scurtează la cinci luni perioada după care persoanele imunizate deja cu două doze de vaccin pot face și boosterul, scrie Adnkronos. „A treia doză de vaccin anti-Covid este crucială pentru a ne proteja mai bine pe noi și pe cei din jur. După ultimul aviz de la Agenția Italiană pentru Medicamente, va fi posibil să o facem la cinci luni de la finalizarea primului ciclu”, este anunțul de pe rețelele de socializare al ministrului italian al Sănătății.
O primă condamnare s-a înregistrat în urma unui dosar penal deschis de noul parchet european, EPPO, condus de Laura Codruţa Kovesi. Instituția cu sediul la Luxembourg a început urmărirea împotriva unui fost primar dintr-un oraș din vestul Slovaciei, pentru fraude împotriva intereselor financiare ale Uniunii, scrie Luxembourg Times. Fostul primar a pledat vinovat, recunoscând că a falsificat documente pentru a obține în mod ilegal ajutoare financiare de la Fondul Social European pentru co-finanțarea unor servicii locale. Prejudiciul produs depășește 93.000 de euro, fostul primar fiind condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare și interzicerea ocupării unei funcții publice timp de cinci ani.
Mai multe țări, printre care SUA și China, au lansat o ofensivă pentru a scădea prețul petrolului la nivel global, informează France24. „Într-o alianţă de circumstanţă inedită, Statele Unite şi alte ţări, printre care China, vor folosi rezervele lor strategice de petrol pentru a încerca să coboare cursul aurului negru. Această decizie vine în momentul în care preţurile la pompă au explodat în Statele Unite, un foarte mare consumator de benzină, o problemă de politică majoră pentru preşedintele Joe Biden, mai ales în ajunul sărbătorii Thanksgiving (Ziua Recunoştinţei), în timpul căreia americanii călătoresc să-şi întâlnească familiile. Prima putere economică a lumii va pune pe piaţă 50 de milioane de barili de petrol. Mărind oferta, Statele Unite şi celelalte state speră să facă să scadă cursul, menţinând presiunea asupra ţărilor producătoare. Preţul petrolului a crescut pe fondul redemarării economiei şi călătoriilor după ridicarea restricţiilor legate de pandemia de COVID-19”, mai comentează France24.
Urmărind contextul global de securitate, Bloomberg titrează „Disputa lui Putin cu NATO este reală și periculoasă”. „Serviciile de informații americane care monitorizează poziționarea trupelor și artileriei ruse sugerează că președintele Vladimir Putin se pregătește pentru o posibilă invazie în Ucraina. Deși Putin spune că nu plănuiește un război, el acuză de mult timp NATO că ar complota pentru a submina securitatea Rusiei. Acest lucru explică furia Rusiei față de preferința Ucrainei pentru Occident și determinarea lui Putin de a păstra controlul asupra Belarusului vecin, chiar dacă președintele Alexandr Lukașenko – un paria internațional și înainte de alegerile controversate de anul trecut – alimentează o criză la granița cu Uniunea Europeană în privința migranților. Lectura mesianică a tuturor acestor lucruri este că Putin se vede ca având o misiune istorică de a unifica așa-numita ‘lume rusă’ ce se extinde în Ucraina și Belarus”, comentează Bloomberg.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
