Planeta se confruntă, în continuare, cu cea mai gravă criză sanitară din ultimul secol, a declarat directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Ghebreyesus, referindu-se și la apariţia tulpinii Omicron a coronavirusului, scrie presa internațională. La solicitarea Marii Britanii, miniștrii sănătății din țările G7 s-au reunit de urgență pentru a aborda problema acestei noi tulpini a virusului, precizând în declarația lor comună că sunt necesare inițiative de contracarare a răspândirii acesteia, notează Il Fatto Quotidiano. Dincolo de Africa de Sud, au fost detectate contaminări cu această nouă tulpină în țările G7, din Canada până în Italia, inclusiv Marea Britanie și Germania, adaugă Le Monde. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că suntem într-o cursă contra cronometru, pentru că încă nu avem date suficiente despre această variantă, citează publicația spaniolă Cope. De asemenea, Von der Leyen s-a referit și la al treilea contract pe care Comisia Europeană l-a semnat cu firma germană de biotehnologie BioNTech și compania farmaceutică americană Pfizer, pentru a rezerva 1,8 miliarde de doze suplimentare de vaccin anti-Covid-19. Totuși, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat preocupat de izolarea sudului continentului african, consemnează Journal de Montreal. „Nu poate fi învinovățit poporul african de nivelul extrem de redus de vaccinuri disponibile în Africa și nu ar trebui penalizat pentru că a identificat și împărtășit lumii informații științifice și sanitare, a criticat Guterres, citat de Journal de Montreal. La rândul său, Africa de Sud cere anularea urgentă a restricțiilor de călătorie impuse din cauza variantei Omicron, titrează Cadena Ser. Apariția Omicron ar trebui să fie un semnal de alarmă care să arate că inegalitatea distribuirii vaccinurilor nu poate continua, a subliniat președintele sud-african Cyril Ramaphosa, în primul său discurs către națiune, după anunțul identificării acestei noi variante a coronavirusului, adaugă Cadena Ser. În plus, la începutul unei adunări speciale a OMS, şeful organizației a cerut naţiunilor să facă un acord referitor la pandemii, pentru ca generaţiile viitoare să fie mai bine înarmate pentru a le combate, scrie Le Vif. În același timp, cancelarul german Angela Merkel a declarat că Organizația Mondială a Sănătății are nevoie de o finanțare fiabilă, cu donații mai mari din partea statelor membre, și s-a declarat în favoarea propunerii de începere a negocierilor pentru un acord internațional obligatoriu privind prevenirea pandemiilor, reține Reuters.
În plan economic, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a estimat că va dispărea cursa inflației, fiind un fenomen temporar cauzat de Covid, citează La Stampa. Întrebată despre relația dintre pandemie și protecția economică, Lagarde a comentat că această pandemie ne-a învățat că suntem cu toții interdependenți și, dacă nu suntem cu toții protejați, vaccinați, vom fi cu toții în pericol, notează ziarul italian. Totodată, Lagarde adăugat că obiectivul BCE, responsabilitatea sa, este să garanteze stabilitatea prețurilor și să susțină economiile atunci când sunt afectate în acest fel, reține La Stampa. Deschiderea comercială după marea izolare a dus la căderea lanțurilor valorice și a canalelor de aprovizionare și a generat noi formule comerciale, economice și de investiții, mai rezistente și mai locale, într-un climat de tensiuni geopolitice noi și intense, comentează El Diario. Fișele de navigație geopolitică nu sunt mai puțin alarmante, scrie ziarul spaniol, analizând mai multe focare ale deglobalizării, primul fiind rivalitatea dintre superputeri, care riscă să producă două ordini mondiale, în cel mai pur stil al Războiului Rece: una liberală sub suveranitatea americană, iar cealaltă capitalist-autoritară sub hegemonia chineză, opinează El Diario. Un alt front se referă la soluțiile globale de sănătate, fiind semnalate mișcări care delegitimizează Inițiativa Covax de vaccinare, în special în țările cu venituri mici sau cu guverne național-populiste, care impun măsuri protecționiste și etichetează propunerile sanitare globale ca pe un atac împotriva libertății individuale, concluzionează El Diario.
La Viena, după cinci luni de pauză, Statele Unite au reluat negocierile indirecte cu Iranul, pe tema acordului privind dosarul nuclear, anunță Le Figaro. Pentru a nu pune în pericol reluarea negocierilor, occidentalii s-au abţinut de la orice rezoluţie critică la reuniunea Consiliului guvernatorilor care s-a încheiat vineri, dar Statele Unite au ameninţat că vor convoca o sesiune extraordinară în decembrie, dacă impasul va dura, scrie France24. Ministerul iranian de Externe dorește din partea SUA o recunoaștere a vinovăției, ridicarea imediată a tuturor sancțiunilor americane și o garanție care să ateste că niciun viitor președinte american nu va abadona unilateral din nou acordul, reține Rainews. În același timp, reprezentantul special al lui Biden pentru Iran, Robert Malley, a declarat că Statele Unite sunt gata să ia toate măsurile necesare pentru a se conforma acordului, inclusiv să ridice sancțiunile impuse de administrația Trump, care au paralizat economia iraniană, însă a avertizat Iranul că „fereastra negocierilor. nu va fi deschisă pentru totdeauna”, citează The Washington Times.
Pentru a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare, Regatul Unit și Israelul anunță un nou acord, pe un deceniu, vizând comerțul, apărarea și securitatea cibernetică, menționează The Daily Telegraph. După semnarea acordului cu Israelul, secretarul britanic pentru Afaceri Externe, Liz Truss, a avertizat că un Iran nuclear ar putea arunca întregul Orient Mijlociu într-o cursă nucleară și ne vom trezi într-un nou Război Rece, dar de data aceasta bomba va fi în mâinile fanaticilor religioși, citează Politico. Truss a mai spus că mulți se tem că orizonturile s-au întunecat din cauza pandemiei, a amenințării terorismului și a actorilor ostili, dar că, printr-o abordare corectă, libertatea și democrația vor triumfa. (Cristina Zaharia)
