„Din partea Statelor Unite ale Americii, îi felicit pe românii care sărbătoresc Ziua Marii Uniri”, se arată într-o declarație de presă a Departamentului de Stat al SUA, semnată de secretarul de stat Antony J. Blinken. „România și Statele Unite împărtășesc de multă vreme un parteneriat bazat pe principii și pe interese comune, precum și pe relațiile strânse dintre popoarele noastre. Mulțumim României pentru angajamentul solid, manifestat în sprijinul apărării păcii în lume, inclusiv în Afganistan”. În Turcia, purtătorul de cuvânt al parlamentului turc a felicitat România cu ocazia Zilei sale Naționale, relatează agenția turcească de știri Anatolia. Aceeași agenție precizează că, „într-o scrisoare adresată președintelui Camerei Deputaților, Ion Marcel Ciolacu, și președintelui Senatului, Florin Vasile Cîțu, purtătorul de cuvânt Mustafa Sentop a declarat că cele două țări dezvoltă o cooperare multilaterală care a ajuns acum la nivelul unui adevărat parteneriat strategic”. O publicație din Republica Moldova, Ziarul Național, informează că „președintele parlamentului moldovean, Igor Grosu, a adresat mesaje de felicitare celor două camere ale parlamentului român, el apreciind că vizitele reciproce la nivel înalt au dat un nou impuls parteneriatului strategic dintre Republica Moldova și România”. Și, în sfârșit, potrivit publicației australiene Mirage, secretarul de stat american, Antony Blinken, ar mai fi declarat: „Doresc poporului român o zi națională fericită, precum și pace și prosperitate în anul care va urma”.Așadar, se poate vedea că ziua națională a României nu a trecut neobservată, dar, desigur, o serie de alte evenimente s-au dovedit mai importante prin gravitatea lor.“Șeful NATO avertizează că Rusia va plăti din greu o eventuală agresiune la adresa Ucrainei”, transmite agenția britanică de știri Reuters, reluând o relatare mai veche. Același avertisment este preluat și de publicația americană Politico. Potrivit acestei publicații, „secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ar fi subliniat că orice viitoare agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea pentru Rusia grave consecințe politice și de ordin economic”. Aceeași publicație precizează că “declarația lui Stoltenberg a survenit după o zi de întrevederi avute la Riga, în Letonia, cu miniștri de externe din țările membre ale alianței”.Motivele acestui avertisment sunt ilustrate și în alte ziare din străinătate. Ziarul francez Le Monde titrează: “Tensiuni între Rusia și Ucraina – trupe comasate la frontieră, iar Moscova este avertizată de Washington”. Cotidianul american The Washington Post încearcă să explice de ce CIA se arată atât de îngrijorată de Rusia și de Ucraina. “Cum ar putea fi oprit un maestru al îndrăznelilor?”, se întreabă ziarul american, referinduse la președintele rus Vladimir Putin. După care ziarul continuă: “O cale ar fi aceea de a discuta cu el, așa cum intenționează și Biden, dar dacă propunerea eșuează, iar Putin va invada Ucraina, Statele Unite și aliații discută în această săptămână cum ar putea să-l facă să plătească cel mai scump preț posibil”. Potrivit ziarului italian Corriere della Sera, secretarul de stat american Blinken ar fi spus: “Există niște planuri rusești vizând invadarea Ucrainei și deținem probe. Dacă Putin atacă, suntem gata să reacționăm”.Din Rusia însă, peisajul se vede altfel. Cotidianul Pravda relatează că, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, “Ucraina ar fi mobilizat în regiunea Donbas 125000 de militari, adică jumătate din totalul personalului său militar”. În același ziar, șefa Partidului Socialist Progresist din Ucraina, Natalia Vitrenko, afirmă că “președintele ucrainean Zelenski este un președinte al războiului, iar Occidentul este cel care îl obligă să facă asta”.Dar este de la sine înțeles că actuala criză provocată de virusul Covid și de, pare-se, nenumăratele sale versiuni nu a atenuat nicidecum interesul ziarelor străine față de acest subiect. Iată și câteva dovezi în acest sens: “În opinia șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Uniunea Europeană ar trebui să se gândească la o vaccinare obligatorie“, notează cotidianul francez Le Monde. Același ziar relevă faptul că “noul cancelar german, Olaf Scholz, a înaintat și el această idee, amintind că, în Austria, o atare decizie va intra în vigoare cu începere de la 1 februarie”. Dar exemplul Austriei nu pare să fie cel mai indicat. Ziarul austriac Die Presse titrează: “Zi de greve în toată Austria. În toate landurile s-au înregistrat proteste împotriva măsurilor anti-covid, în special împotriva vaccinării obligatorii”. Și, potrivit relatărilor dintr-un alt ziar austriac, Kronen Zeitung, “neîncrederea populației în guvern pare a fi acută, iar pe o pancartă se putea citi: ‘Dacă minciuna ar avea picioare scurte, guvernul ar fi format mai ales din pitici’”. (Alexandru Danga. Agenția de presă RADOR)
