Efectele pandemiei și tensiunea dintre Rusia și Occident la frontierele Ucrainei se numără printre temele abordate cel mai frecvent de presa internațională în acest weekend.
„Ce se răspândește mai rapid decât Covid-19? Vaccinurile.” titrează cotidianul american The Wall Street Journal, subliniind unul dintre puținele aspecte pozitive ale crizei sanitare: „Aproximativ 57% din populația planetei e vaccinată acum cu cel puțin o doză, iar 45% a fost complet vaccinată, în mai puțin de un an. Ceea ce înseamnă că vaccinurile s-au răspândit cam de două ori mai rapid decât virusul, el însuși având o răspândire excepțional de rapidă.” Revista franceză Courrier International scrie că „va fi nevoie de un nou vaccin pentru varianta Omicron, potrivit cofondatorului BioNTech, Ugur Sahin. Dacă la varianta Delta „efectul protector al vaccinurilor s-a diminuat cu siguranță, dar a rămas suficient”, Omicron aduce noi provocări: e posibil ca din cauza mutațiilor numeroase „apărarea imunitară a organismului să nu mai recunoască suficient proteina” Spike. Săptămânalul german Der Spiegel publică un interviu cu un virusolog german care lămurește că mai avem de așteptat „săptămâni” pentru a afla „cât de bine ne pot proteja anticorpii, și prin urmare vaccinurile, de Omicron”. Ce știm sigur e că „SARS-CoV-2 continuă să se adapteze la oameni. Cu Alfa și Delta virusul s-a modificat pentru a fi mai contagios. Acum e posibil să se fi ajustat pentru a nu mai reacționa atât de puternic la anticorpi”. O serie de reputați cercetători ruși avansează ipoteze mai optimiste, relatează publicația rusă Lenta. „E posibil ca răspândirea Omicron să ducă la sfârșitul pandemiei. E posibil ca Omicron să elimine Delta, drept pentru care pandemia va deveni mai puțin periculoasă” și „capacitatea virusului de a duce la boală va scădea”, apreciază un virusolog. Un epidemiolog crede că „virusul a început să alunece în zona infecțiilor respiratorii sezoniere normale”, iar un imunolog admite că „e posibil ca Omicron să devină un vaccin natural și să salveze omenirea de pandemie”. Dacă evoluția pandemiei rămâne incertă, The Financial Times avertizează cu privire la un derapaj cert al politicului în contextul acesteia. În Regatul Unit se poate observa o nouă „guvernare prin dictat” care ocolește complet parlamentul. „Problema o reprezintă «procedura de urgență» prevăzută de Legea Sănătății Publice, care conferă executivului puterea de a impune reguli prin simpla declarare a unei chestiuni drept «urgentă», fără consultarea nimănui și fără a prezenta probe.” În plus, „acum legile cuprind adesea doar prevederi generale, iar detaliile importante sunt lăsate în seama legislației secundare”, asupra cărei legislativul nu are control. Însăși Camera Lorzilor a acuzat recent guvernul că „se folosește de ghiduri de aplicare a legilor și protocoale ca de o formă de «legislație deghizată» – cu efect legal, dar în afara controlului parlamentar”, citează The Financial Times.
Concentrarea trupelor rusești la frontierele Ucrainei îngrijorează tot mai mult comunitatea internațională. „Serviciile americane de informații urmăresc planul Rusiei în vederea unei posibile invadări a Ucrainei”, titrează The New York Times, care apreciază că „o invazia rusească în Ucraina ar crea o gravă criză de securitate atât pentru Europa, cât și pentru administrația Biden, aceasta din urmă anunțându-și «voința de fier» de a apăra frontierele și independența Ucrainei”. „Ministrul ucrainean al apărării avertizează asupra riscului iminent al unei invazii ruseşti”, scrie și cotidianul spaniol La Razon. „Serviciile de informații ale Ucrainei estimează că Rusia acumulează în prezent peste 94.000 de soldați la granițele țării și consideră că cel mai probabil moment al unui eventual atac ar fi la sfârșitul lunii ianuarie 2022.” „Pentru a linişti tensiunile, Moscova cere «garanţii de securitate» şi anume asigurarea că NATO nu va continua să se extindă spre est, în special prin aderarea Ucrainei. Kievul refuză categoric să renunţe la proiectul aderării, aflat formal pe masă din 2008, dar rămas în suspensie”, explică La Libre Belgique. Astfel de scenarii militare au fost dezmințite categoric de Rusia: „presa occidentală, se pare, a introdus o rubrică permanentă cu titlul «Basme despre planurile de atac ale Rusiei împotriva Ucrainei»”, a declarat duminică deputatul Leonid Sluţkii, citat de agenția Tass. Postul ucrainean RBC transmite că și UE e alături de Ucraina, urmând să-i aloce „1,4 milioane de euro pentru consolidarea frontierei”, iar „în câteva luni să mărească acest ajutor financiar”. „UE este alături de Kiev în caz de atac”, a declarat șeful diplomației UE, Josep Borrell, într-un interviu acordat cotidianului italian La Repubblica. „În primul rând, UE trebuie să lucreze pentru a evita criza”, a precizat el. „Ne folosim capacitatea diplomatică pentru a face Rusia să înțeleagă că ar fi o încălcare gravă a dreptului internațional. Ucraina e cu siguranță un partener, un aliat. Așa că vom fi alături de el”. Ziarul turc Sabah consideră că și „Turcia, care în ultimii ani şi-a asumat rolul de a schimba jocul în regiuni precum Siria, Libia, Nagorno-Karabah prin iniţiativele lansate, de această dată va juca rolul de mediator în criza dintre Rusia şi Ucraina”. Atrage atenţia şi „achiziţia de către Ucraina a dronelor de producţie turcă Bayraktar TB2, renumite în zonele de conflict ale Ucrainei”. Cotidianul britanic The Guardian crede însă că șansele de război sunt mici, deși perspectivele Ucrainei rămân sumbre: „SUA plănuiesc să pedepsească Rusia economic și pe alte căi dacă va ataca Ucraina – dar nu va exista o reacție militară propriu-zisă. NATO nu va sări în ajutor; nu va exista un conflict extins. După cum Putin știe bine, Biden se ocupă cu lichidarea războaielor, nu cu pornirea lor. Și, oricum, el e preocupat [mai mult] de China și de pandemie”. Viziune împărtășită și de portalul european Politico, după care Putin are două opțiuni: „un război fierbinte sau un conflict profund înghețat”. Unii analiști consideră că „e mai probabil ca Moscova să se folosească de mobilizarea trupelor pentru a-și transmite nemulțumirea în creștere față de legăturile militare tot mai strânse ale SUA, Regatului Unit și NATO cu Ucraina, precum și față de noile achiziții de armament ale Ucrainei”. „În loc să deschidă noi ostilități în Ucraina, Putin ar putea considera mai avantajoasă o situație permanentă de confruntare”, conchide Politico.
Andrei Suba, RADOR
