În încercarea de a dezamorsa situația tensionată din estul Ucrainei, unde Rusia comasează la frontieră un număr tot mai mare de militari, președintele american Joe Biden ar urma să aibă discuții marți cu omologul său rus, Vladimir Putin. După cum opinează Politico, „Rusia vrea de multă vreme să scape de negocierile de pace cu Ucraina sponsorizate de franco-germani („formatul Normandia”) în favoarea unui dialog direct cu Washingtonul, care să reflecte fostul statut de superputere al Moscovei. După confirmarea dialogului prezidențial, unii analiști ai politicii rusești cu surse de calitate au apreciat că riscul de război se diminuează în favoarea unor noi negocieri”. “Pentru cine bat tobele războiului?” se întreabă ziarul turc Habertürk, analizând contextul în care cei doi președinți vor avea o întâlnire virtuală. „Turcia s-a oferit să medieze în conflictul Rusia-Ucraina. Numai că este cunoscut faptul că Turcia susține integrarea Ucrainei în NATO. Iar abordarea Ankarei referitoare la Crimeea este clară, Turcia condamnând în repetate rânduri anexarea Crimeii, îngrijorată de soarta tătarilor din peninsulă. Din acest motiv, partenerii pe care Moscova și-i dorește pentru a obține garanții vor fi SUA și Uniunea Europeană”. Publicația turcă amintește totodată că „Zbigniew Brzezinski, consilier pe probleme de securitate națională al fostului președinte american Jimmy Carter, scria în cartea sa ‘Marea tablă de șah’ că ‘Fără Ucraina, Rusia încetează să mai fie un imperiu’. Pentru că Ucraina, pe lângă faptul că este un important coridor energetic pentru Rusia, este poarta prin care Europa se deschide către Eurasia. De aceea, merită asumat orice risc”.
„Germania închide capitolul Merkel și deschide pagina Scholz”, titrează La Libre Belgique cu referire la schimbarea care va avea loc miercuri în fruntea guvernului federal. „Este un capitol lung din istoria germană contemporană care se va încheia miercuri: Bundestagul îl va alege cancelar pe social-democratul Olaf Scholz și, astfel, va da pagina celor 16 ani ai erei Merkel. Prima femeie care a condus Germania, Angela Merkel a fost la putere 5.860 de zile, nereușind să doboare cu doar nouă zile recordul de longevitate al mentorului ei, Helmut Kohl”. „Viitorul guvern nu va experimenta o stare de grație. El trebuie să se concentreze imediat pe prima sa mare provocare: gestionarea reapariției pandemiei de COVID-19, care afectează în special Germania. Guvernul său promite, de asemenea, o politică foarte pro-UE care vizează creșterea suveranității strategice a Uniunii Europene și o mai bună apărare a intereselor europene comune. Viitorul șef al diplomației, ecologista Annalena Baerbock, intenționează, în același timp, să adopte o linie mai dură împotriva regimurilor autoritare precum China sau Rusia”, reține La Libre Belgique dintre obiectivele noului cabinet.
Austria are un al treilea cancelar în acest an, în persoana fostului ministrul de Interne, Karl Nehammer, scrie The New York Times. Nehammer a depus jurământul la două luni după demisia lui Sebastian Kurz, pe fondul unui scandal de corupție. Când succesorul lui Kurz, fost diplomat și purtător de cuvânt al ministerului de Externe, a preluat funcția de cancelar, criza politică din Austria părea să se apropie de sfârșit. Însă săptămâna trecută, la puțin timp după ce Sebastian Kurz și-a anunțat retragerea completă din politică, și noul cancelar a anunțat că face un pas înapoi pentru a permite nominalizarea liderului Partidului Popular din Austria. Ca ministru de interne, Karl Nehammer era cunoscut pentru politicile sale dure în privința migrației și a respectării legii, amintește The New York Times.
Tot din Austria, presa reține că autoritățile de la Viena evaluează introducerea unor amenzi de până la 600 de euro pentru persoanele care sunt împotriva vaccinării anti-Covid. Potrivit RAINEWS, cetățenii care refuză să se imunizeze vor primi, la fiecare trei luni, o invitație de la Ministerul Sănătății pentru a fi vaccinate. În caz de refuz, de fiecare dată vor primi o amendă de 600 de euro, care devine o super-amendă de 3.600 de euro pentru cei care nu o plătesc în termenele stabilite. De ieri, măsuri anti-pandemie sunt mai dure și în Italia, unde a intrat în vigoare Super Green Pass, scrie Corriere della Sera. Ideea premierului Mario Draghi este de a menține toate activitățile deschise, chiar dacă datele se înrăutățesc, dar de a-i împiedica totodată pe cei nevaccinați să frecventeze locuri unde riscul este crescut. Însă cea mai complicată măsură îi privește pe copiii de peste 12 ani, care pentru a se urca în autobuze și în metrouri, poate pentru a merge la școală, trebuie să aibă cel puțin un test negativ”, mai scrie Corriere della Sera.
Viitoarele pandemii ar putea fi „mai letale decât actuala criză de COVID-19”, a spus unul dintre creatorii vaccinului Oxford-AstraZeneca, citat de Il Messaggero. Profesorul Sarah Gilbert a explicat că sunt necesare mai multe finanțări pentru pregătirea de pandemie, pentru a evita ca progresele realizate până în prezent să fie pierdute. „Nu va fi ultima dată când un virus ne amenință viețile și mijloacele de subzistență. Adevărul este că următoarea pandemie ar putea fi mai gravă. Ar putea fi mai contagioasă sau mai letală, sau ambele lucruri”.
În Myanmar, junta militară a condamnat-o la 4 ani de închisoare pe Aung San Suu Kyi, fost lider al guvernului civil și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, iar câteva ore mai târziu i-a redus sentința la doi ani. Potrivit Euronews, lidera Ligii Naționale pentru Democrație, în vârstă de 76 de ani, a obținut o victorie zdrobitoare la urne cu partidul ei la sfârșitul anului 2020. Armata a acuzat o „fraudă masivă”, infracţiune care nu a fost constatată de către observatorii internaționali. Sentința pronunțată luni priveşte unul dintre numeroasele procese împotriva sa referitoare la presupusa fraudă. Alte procese se bazează în schimb pe diverse acuzații de corupție, care pot fi pedepsite cu până la 15 ani de închisoare, dar și la nerespectarea restricțiilor anti-pandemie.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dsirbu
