Presa internațională acordă spații largi summitului online Biden-Putin. Corriere della Sera reamintește că videoconferința survine într-un moment când relațiile dintre SUA și Rusia au atins un nivel scăzut fără precedent, în special din cauza Ucrainei. Președintele ucrainean, Volodymyr Zelenski, vrea ca țara sa să intre în NATO, o ipoteză pur și simplu inacceptabilă pentru Putin. Liderul rus vine la discuții după ce a masat 175.000 de soldați la granița cu Ucraina; Biden, în schimb, are susținerea celor patru mari țări europene, precizează Corriere della Sera.
Washington Post notează la rândul său că oficialii ucraineni nu au așteptări prea mari legate de discuțiile Biden-Putin, dar speră ca președintele american să își declare sprijinul față de Ucraina.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, și-a exprimat speranța că „Putin va auzi semnale clare de la președintele Biden cu privire la ceea ce vor face partenerii Ucrainei dacă Putin va lansa o operațiune militară împotriva țării noastre”, scrie cotidianul american.
Publicația ucraineană Korrespondent citează o declarație a ministrului apărării de la Kiev, Oleksi Reznikov, potrivit căreia, în cazul unei invazii ruse a Ucrainei, va avea loc un „masacru sângeros”, însă a subliniat că partea ucraineană are nevoie doar de arme din străinătate, nu și de militari.
După încheierea convorbirilor, comunicatul de presă al Casei Albe arată că „Președintele Biden a exprimat îngrijorarea profundă a Statelor Unite și a aliaților europeni cu privire la escaladarea forțelor militare ale Rusiei din jurul Ucrainei și a clarificat că SUA și aliații noștri vor răspunde cu măsuri economice și de altă natură în cazul unei escalade militare”, relatează New York Times. „Președintele Biden și-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a cerut detensionare și revenirea la diplomație”. Întâlnirea virtuală cu Putin a fost un test crucial pentru Joe Biden, deoarece a încercat să protejeze Ucraina, un aliat democratic a cărui securitate oficialii americani au promis că o vor apăra și vor preveni o criză majoră de securitate europeană, avertizează cotidianul new-yorkez. „Dar opțiunile omnului Biden sunt limitate”, reamintește Le Monde. „Liderul de la Casa Albă nu dorește să trimită trupe americane în luptă în numele Ucrainei”.
Principala amenințare americană: o invazie ar putea declanșa separarea Rusiei de sistemul financiar internațional, o măsură drastică, rezervată cazurilor extreme. Cu toate acestea, nu este clar dacă astfel de avertismente îl vor descuraja pe președintele rus, care a rezistat ani de zile cu sancțiuni occidentale pentru actele de agresiune trecute, inclusiv anexarea Peninsulei Crimeea, conchide cotidianul francez.
Presa internațională urmărește tranziția politică de la Berlin, punând reflectoarele pe succesorul Angelei Merkel. „Olaf Scholz, un cancelar care transmite încredere”, titrează Le Monde, care reamintește că, deși prea puțin îndrăgit chiar în propria familie politică, acest pragmatic a reușit să seducă alegătorii cu sobrietatea sa. De parcă nimeni nu și-ar fi imaginat un destin național pentru cel care a fost membru al Bundestagului practic fără întrerupere, din 1998 până în 2011, de două ori ministru federal (al muncii, din 2007 până în 2009, și al finanțelor, din 2018) și primar al orașului Hamburg (2011-2018), al doilea cel mai populat oraș german. „Germania se dotează cu un guvern ferm proeuropean”, observă o altă publicație franceză, Les Echos, care crede că alegerea lui Scholz reprezintă un motiv de optimism pentru Franța. Provocările care aşteaptă noul guvern – format din opt femei şi opt bărbaţi – sunt imense. Depăşirea pandemiei, accelerarea tranziţiei energetice fără a pune la pământ motorul industrial german sau a spori decalajele de bogăţie, prevenirea unui nou val de refugiaţi la porţile UE, rezolvarea confruntării cu Rusia referitor la Ucraina, regândirea relaţiei cu China, redefinirea politicii de apărare. Rareori a avut un guvern german sarcini atât de importante de rezolvat simultan”, remarcă Les Echos.
Umbra corupției bântuie în continuare estul Europei. Slovenia pierde anual 3,5 miliarde de euro din cauza corupției, a avertizat luni președintele comisiei anticorupție a țării, Robert Šumi, citat de EUobserver. Šumi a declarat că prevenirea cu succes a corupției ar permite un acces mai bun la serviciile medicale și sociale, învățământ mai bun și mai multe locuri de muncă, calculând că suma pierdută echivalează cu 13,5% din PIB-ul Sloveniei. „Nici o țară din Europa nu este curată. Niciuna”. Sub acest titlu, ziarul elvețian Neue Zurcher Zeitung publică un amplu interviu cu șefa Parchetului European, Laura Kövesi. „În prezent, mulți bani ajung în sectorul sănătății și riscul de fraudă este mare. Guvernele nu anunță concursuri de licitații publice. Nu există suficient control, nu există transparență”, a spus șefa Parchetului European.
Încheiem cu o știre apărută în La Libre Belgique: Laboratorul Roche a primit de la organismul european de reglementare o omologare a anti-inflamatorului său Actemra/Roactemra (Tocilizumab), recomandat contra formelor severe de COVID-19.
(Ruxandra Lambru – Agenția de Presă RADOR)
