Horia-Roman Patapievici, fizician, scriitor şi eseist, a fost distins, la Muzeul Casa Terorii din Budapesta, cu Premiul „Petőfi”, fondat de Fundaţia pentru Cercetarea Istoriei şi a Societăţii din Europa Centrală şi de Est şi de Compania Mol Nyrt. Scrisoarea trimisă cu acest prilej de ministrul ungar fără portofoliu, responsabil pentru familii, Katalin Novák, a fost citită de Gábor Tallai, directorul de programe al Muzeului Casa Terorii, în care a subliniat că oamenilor trebuie să li se reamintească în repetate rânduri valoarea libertăţii, chiar şi atunci când condiţiile constituţionale ale acesteia sunt date şi aparent nu există nimic care să o ameninţe. Cele mai bune semne care amintesc de acest aspect sunt cei care au luptat curajoşi pentru libertate în perioada absenţei libertăţii, a scris ministrul. La rândul său, Gábor Tallai a menţionat că, în decembrie 1989, în timpul Revoluţiei din România, Horia-Roman Patapievici a fost luat de pe stradă şi arestat. Mária Schmidt, istoric, directorul general al Institutului Secolul al XXI-lea, a vorbit depre faptul că Premiul „Petőfi” a fost fondat pentru eroii care s-au opus puterilor străine şi „şi-au păstrat cu un curaj impresionant abilitatea de a gândi liber”. Horia-Roman Patapievici a amintit în discursul său că dezintegrarea Uniunii Sovietice a permis națiunilor captive să aleagă libertatea. Libertatea a însemnat reîntoarcerea la democrație, capitalism și recâştigarea suveranității naționale, a subliniat el, adăugând că lumea liberă – Occidentul și Statele Unite – au gândit diferit despre toate acestea: capitalismul era considerată ca un rău necesar, iar suveranitatea națională ca un „naționalism tribal”. Potrivit foștilor captivi, socialismul a însemnat inegalitate, mizerie, nedreptate socială, discriminare, însă lumea liberă îi considerau fasciști pe cei care se gândeau astfel, a explicat Horia-Roman Patapievici, care a adăugat că, refuzând să incrimineze socialismul, Occidentul „respinge o parte din memoria noastră”./rganciu/asalar
MTI – 10 decembrie
