Criza din estul Ucrainei se menține în atenția opiniei publice și a presei internaționale. „Cum poate calma Europa tensiunea dintre Rusia și Ucraina?” se întreabă Politico, opinând că această criză „reprezintă un test al capacității UE de a-și stabiliza vecinătatea”. „Europa nu-și poate permite să nu se implice în criza tot mai gravă dintre Rusia și Ucraina, așteptând să treacă și lăsându-l doar pe președintele american Joe Biden să încerce să împiedice un război chiar la poarta ei. UE dispune de instrumentele necesare pentru a ajuta Kievul să se apere și să-și dezvolte economia. Și totuși, în pofida întregii vorbării despre autonomia strategică, ce lipsește deocamdată este voința politică de a utiliza toate aceste instrumente. Conferința de săptămâna aceasta a Parteneriatului Estic al UE, care include Ucraina, Georgia, Moldova, Armenia și Azerbaidjan, constituie o ocazie de lansare a unor inițiative UE în regiune”, mai scrie Politico.
Președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său chinez, Xi Jinping, vor avea miercuri o videoconferință în cursul căreia vor discuta tensiunile din Europa, în contextul în care Rusia acuză Statele Unite și NATO că au „un discurs agresiv”, notează Reuters citând surse de la Kremlin. „Conversația are loc într-un moment în care relațiile ambelor țări cu vestul sunt tensionate, Beijingul fiind sub presiune în privința drepturilor omului, iar Moscova din cauza comasării de trupe în apropierea frontierei ucrainene”. „Rusia a cultivat relații mai apropiate cu China în timp ce relațiile sale cu vestul se degradează. Putin a folosit parteneriatul ca o modalitate de a contrabalansa influența SUA, în paralel cu stabilirea unor acorduri profitabile, mai ales în domeniul energetic. El și Xi s-au înțeles anul acesta în privința unui tratat de prietenie și cooperare pe 20 de ani”, comentează Reuters.
Negocierile de la Viena pe tema dosarului nuclear iranian nu avansează, existând riscul unei anulări a acordului. „Teheranul acuză țările occidentale de rele intenții în negocieri”, titrează ziarul turc Milliyet și comentează că „negocierile care au loc în capitala Austriei, Viena, pentru revigorarea acordului nuclear semnat în 2015 cu Iranul, par a fi sortite eșecului”. Negociatorul-șef al Iranului, Ali Bagheri Kani, a subliniat că un acord ar fi posibil doar în situația în care SUA își acceptă eșecul și acordă o șansă reală negocierilor și diplomației. ”Unii actori insistă ca în locul unei diplomații reale, să acuze partea opusă. Ne-am expus ideile și am încercat să eliminăm diferențele de opinie, într-un mod constructiv. Diplomația este un drum cu două sensuri. Dacă cel vinovat are voința de a se revanșa pentru greșeli, se va deschide calea unui acord rapid și bun”, a scris pe Twitter Ali Bagheri Kani. Pe de altă parte, secretarul american de Stat, Antony Blinken, a spus că țara sa se pregătește pentru măsuri alternative în cazul în care negocierile eșuează. La rândul lor, țările europene acuză Iranul că obstrucționează negocierile, amintește Milliyet.
Schimbare de 180 de grade în politica Bulgariei privind aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, anunță Financial Times citând declarațiile noului premier bulgar. Kiril Petkov, care a fost confirmat luni de Parlament în funcția de premier, a afirmat angajamentul Bulgariei față de NATO și vest. „Suntem de partea NATO și a politicilor UE, 100%”. În privința aderării Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, proces blocat până acum de autoritățile de la Sofia, premierul bulgar a afirmat că „vom propune un proces nou, foarte rapid, cu un interval de timp limitat, de doar șase luni”. „Schimbarea radicală vine după ce Bulgaria s-a opus anul trecut accesului vecinului său la UE, pe fondul unor dispute pe teme de istorie și identitate. Criticii l-au acuzat pe premierul de atunci, Boiko Borisov, că recurge la naționalism pentru a distrage atenția de la protestele prelungite împotriva criminalității organizate și corupției”, mai comentează Financial Times.
Urmărind evoluția pandemiei de coronavirus, presa internațională reține că în timp ce varianta Omicron progresează extrem de rapid în Europa, China anunță descoperirea primelor cazuri de infectare cu această tulpină. Potrivit CNN, „China a descoperit al doilea caz de infectare cu varianta Omicron la o persoană care a călătorit în străinătate, la două săptămâni după ce a revenit acasă. Această descoperire devine o provocare la adresa strategiei guvernamentale zero-Covid. Cazul, raportat în orașul Guangzhou din sudul țării, apare la doar o zi după înregistrarea primului caz, în orașul-port nordic Tianjin, tot la un călător venit din străinătate”, arată CNN. Autoritățile din Tianjin, citate de publicația chineză Global Times, susțin că primul caz cu varianta Omicron „a fost importat din Europa” și cer controale mai stricte la punctele de frontieră. Și în Statele Unite, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) trage un semnal de alarmă în privința călătoriilor peste ocean. CDC a adăugat Italia și alte două țări, Groenlanda și Mauritius, în categoria cu cel mai mare risc pentru călătorii, informează RAINEWS. „Trecerea Italiei la nivelul 4 are loc în timp ce Europa continuă să se confrunte cu un alt val de cazuri de COVID-19. Regatul Unit se confruntă cu „un val mare” de infecții cu noua variantă de coronavirus Omicron, au avertizat miniștrii, observând rate rapide de transmitere la Londra și în întreaga țară. Germania se confruntă, de asemenea, cu al patrulea val de pandemie și cu o creștere bruscă a deceselor. Aceste două țări sunt, de asemenea, pe lista CDC de nivel 4″, completează RAINEWS.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
