Tensiunile dintre Rusia și Occident continuă să se afle pe prima pagină a presei internaționale, care observă totodată, în contrapondere, eforturile de apropiere dintre Rusia și China. ”Europa încearcă să salveze legăturile cu țările din Parteneriatul Estic sub amenințarea Rusiei”, titrează Euractiv. În timp ce Moscova speră să mențină un grad mare de influență asupra celor cinci națiuni independente: Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan, cândva membre ale Uniunii Sovietice, Bruxelles-ul insistă că țările din Parteneriatul Estic sunt libere să facă propriile optiuni economice și de securitate, comentează Deutche Welle. La summitul de miercuri dintre Uniunea Europeană și țările din Parteneriatul Estic s-a vorbit despre aprofundarea relațiilor politice, comerciale, culturale și în domeniul energiei, mai notează Deutsche Welle. Discuțiile au fost marcate însă de tensiunile de la granița ruso-ucraineană, un subiect ce va fi continuat și joi, la summitul liderilor UE, în contextul în care țările din flancul est-european sunt îngrijorate de orice acțiune care ar putea fi văzută drept o concesie în fața Moscovei, după cum constată Bloomberg. Potrivit The Guardian, liderii UE vor să afișeze unitate în a-l avertiza pe președintele rus, Vladimir Putin, că va suporta ”consecințe majore și un cost sever” dacă Rusia va invada Ucraina.
În fața presiunilor puterilor occidentale, președintele chinez, Xi Jinping, și președintele rus, Vladimir Putin, au avut miercuri o întâlnire prin videoconferință, în condițiile în care perspectiva aprofundării legăturilor devine tot mai atractivă, remarcă Foreign Policy. Cei doi lideri și-au afirmat sprijinul reciproc în confruntarea cu Occidentul, dar, după cum ține să sublinieze New York Times, încă nu au declarat constituirea unei alianțe formale.
La toate acestea se adaugă și criza diplomatică intervenită între Berlin și Moscova, după ce un tribunal german a decis miercuri că asasinarea unui disident cecen, în capitala Germaniei, în 2019, a fost comandată de serviciul secret rus, FSB. Potrivit Deutsche Welle, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i comunica expulzarea a doi diplomați din cadrul ambasadei, acuzând totodată că ”asasinarea la comandă” încalcă grav legea și suveranitatea germană. În replică, preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru afaceri externe, Leonid Sluţkii, acuză că „întregul proces a fost motivat politic și cu mari lipsuri în baza de probe, ceea ce pune la îndoială obiectivitatea verdictului”. El a avertizat totodată că măsura luată ”nu face decât să complice și mai mult relațiile dintre Moscova și Berlin”, transmite agenția rusă Tass.
În lupta cu coronavirusul, lucrurile se complică în Europa. Marea Britanie a înregistrat miercuri cel mai mare număr de cazuri de coronavirus de la începutul pandemiei, pe fondul răspândirii rapide a tulpinii Omicron, notează Reuters. Estimările pentru sfârșitul lunii decembrie sunt și mai îngrijorătoare, potrivit The Guardian, care vorbește de posibilitatea de a se ajunge chiar și la un milion de cazuri pe zi. În ciuda acestor avertizări, premierul britanic s-a confruntat cu cea mai mare frondă din cadrul partidului său, după ce marți, 99 de parlamentari conservatori au votat împotriva impunerii de măsuri pentru controlarea virusului, măsuri care au reușit totuși să fie adoptate cu ajutorul laburiștilor din opoziție, mai constată The Guardian. În Germania, noul cancelar Olaf Scholz promite să mobilizeze ”toate mijloacele statului” împotriva unei minorități de „extremiști antivacciniști”, după amenințarea cu moartea a premierul landului Saxonia, un land deosebit de reticent la vaccinare și care constituie unul din principalele focare de pandemie în Germania, notează La Libre Belgique. „Astăzi în Germania există o negare a realității, povești despre conspirații absurde, dezinformare deliberată și extremism violent”, a deplâns Scholz în fața Bundestagului, subliniind totodată că „nu vom acepta ca o infimă minoritate de extremiști dezinhibați să încerce să-și impună voința asupra întregii noastre societăți”.
În privința situației din România, cotidianul bulgar Dnevnik scrie despre campania de informare pentru promovarea vaccinării, lansată în România de Comisia Europeană. Campania va include un videoclip de 40 de secunde cu mărturii ale unor persoane care și-au pierdut oameni dragi, ce va fi difuzat timp de șapte săptămâni atât la televizor, cât și pe posturile de radio din România, mai scrie Dnevnik, amintind că România și Bulgaria sunt țările cu cea mai scăzută rată de vaccinare a populației. De la Budapesta, cotidianul Magyar Hirlap vede în acest eșec al vaccinării, nu atât ”scepticismul faţă de vaccin, ci slăbirea încrederii faţă de capacitatea de acţiune a statului”. ”Devine tot mai clar că România se află de un deceniu în centrul unei crize politice şi se adâncesc tot mai mult faliile care pun deja sub semnul întrebării însăşi statalitatea României. După 2008, 16 guverne diferite s-au aflat la conducerea ţării, ceea ce a dus la deteriorarea într-atât a prestigiului României, încât nici propriii ei cetăţeni nu-i mai acordă încredere”, comentează cotidianul maghiar. Sub titlul ”Klaus Iohannis: Președintele român pierde din popularitate din cauza temerilor de corupție care vizează noul guvern”, Politico publică un amplu articol cu opinii ale unor analiști români. ”Președintele României, Klaus Iohannis, a căpătat o strălucită reputație pe plan internațional, fiind considerat un campion al democrației, dar, în țară, această aură pălește, criticii acuzându-l că a încropit un guvern care, în opinia lor, alimentează corupția și nepotismul”, comentează publicația americană. Potrivit Politico, ”Analiștii avertizează că deziluzia, provocată de noul guvern care a preluat puterea luna trecută, ar putea avea consecințe grave, riscând să alimenteze neîncrederea în autoritatea politică – principala cauză a ratei scăzute de vaccinare anticoronavirus din România. Acest lucru ar da apă la moară extremei drepte, sceptice în privința vaccinului, o extremă-dreaptă care, în ultimii ani, s-a întărit. Iar o îndepărtare de la statul de drept ar putea periclita accesul la fondurile UE”, mai scrie Politico.
Carolina Ciulu
