Ministerul ungar al Finanţelor preconizează că Produsul Intern Brut (PIB) al Ungariei va creşte anul viitor cu peste 5%, ceea ce va permite reducerea obiectivului privind deficitul bugetar la 4,9%, a declarat, vineri, ministrul ungar al finanţelor, Mihály Varga. Starea finanţării bugetului rămâne stabilă, oferind acoperire pentru măsurile guvernului, astfel încât sunt disponibile resursele pentru rambursarea impozitelor familiilor, scutirea de impozitul pe venit al tinerilor sub 25 de ani, plata celei de-a 13-a pensii, creşteri salariale şi reducerea cu 750 de miliarde de forinţi (2,04 miliarde euro) a impozitelor pe muncă, a precizat ministrul ungar al finanţelor, care a specificat că va fi efectuată şi analiza detaliată a cheltuielilor publice din acest an. Mihály Varga a subliniat că obiectivele anterioare rămân neschimbate, reducerea nivelului datoriei publice şi atingerea unui deficit bugetar cât mai mic posibil rămân în continuare prioritare. El a numit un rezultat important faptul că, în comparaţie cu criza anterioară din 2008, bugetul de stat şi economia Ungariei au fost în măsură să permită realocarea resurselor din surse proprii, pentru a face faţă efectelor recesiunii economice cauzate de pandemie. Creşterea economică ar putea fi anul acesta de 6,4%-6,5%, ceea reprezintă o revenire semnificativă, care se datorează politicilor bugetare axate pe sprijinirea economiei. Ungaria poate rămâne una din economiile cu cea mai rapidă creştere din UE. Ministrul ungar a adăugat că deficitul nu va fi deosebit faţă de celelalte state membre UE, deoarece în ultimii doi ani toate ţările au sprijinit semnificativ de la buget redresarea economică.Managementul datoriei publice a avut succes în ultimii ani, pe de o parte perioada de rambursare a crescut de la 4 la 6 ani, structura datoriei publice îmbunătăţindu-se semnificativ, iar finanţarea devenind mai sigură. Mihály Varga a amintit că, în timp ce cu 10 ani în urmă mai mult de jumătate din datorie a fost în valută străină, astăzi această cifră este de doar 20%. În Ungaria, participarea populaţiei la finanţarea datoriei este una dintre cele mai mari din Europa, un sfert din datorie fiind deţinută de cetăţenii maghiari, în comparaţie cu 3%, în anul 2010. Mihály Varga a adăugat că au fost reduse semnificativ cheltuielile cu dobânzile. Astfel, în 2010, 4,1% din PIB erau cheltuiţi pe dobânzi, în timp ce acum doar 2,3%. Anul acesta, stocul de titluri de stat aflate în posesia populaţiei a crescut cu peste 1.000 de miliarde de forinţi (2,7 miliarde euro), ajungând la 9.987 de miliarde de forinţi (27 miliarde euro), iar obiectivul de 11.000 de miliarde de forinţi (30 miliarde euro), prevăzut iniţial pentru 2023, va fi atins mai devreme, a mai spus ministrul ungar al finanţelor./ademeny/ilapadat
(MTI – 17 decembrie)
