Analizând situația pandemiei și posibilele arme de luptă împotriva acesteia, presa internațională enumeră cele mai recente evoluții științifice. După cum informează France24, Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) a recomandat acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă vaccinului contra Covid-19 al companiei americane de biotehnologie Novavax, acesta devenind al cincilea vaccin autorizat în Uniunea Europeană, după cele de la Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Johnson & Johnson). Faptul că acest nou ser utilizează o tehnologie mai clasică decât cele folosite până acum ar putea contribui la depăşirea principalelor obstacole aflate în calea vaccinării pe plan mondial, cum ar fi ezitarea sau refuzul vaccinării, menționează France24. În fața creșterii infectărilor și a restricțiilor mai mari de mobilitate pentru cei nevaccinați, unii dintre scepticii cu privire la imunizare se răzgândesc, mai ales în Europa de Est, constată La Opinion și adaugă că, în România, unde rata de vaccinare era în jur de 28% la jumătatea lunii octombrie, la 10 decembrie ajunsese la peste 40%, iar în Croația, rata de vaccinare a crescut în fiecare săptămână cu peste 1,2%, ajungând deja la 55%. Însă în România constituie o problemă şi vaccinările fictive, scrie Magyar Nemzet, subliniind că au fost întocmite peste 500 de dosare penale cu asemenea situații.
În același timp, în România continuă disputa politică pe tema introducerii certificatului Covid la locul de muncă, completează ziarul ungar. Într-o analiză a situației politice din România, El Confidencial notează că, pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial, guvernul României este condus de un militar de carieră, care își folosește experiența din armată pentru a câștiga încrederea unor cetățeni sătui de corupție, de promisiuni încălcate și de telenovele politice. Totuși, crede El Confidencial, noului premier Nicolae Ciucă nu-i va fi ușor să obțină rezultate, deoarece, în afară de fermitatea și capacitatea de comandă pe care le-a demonstrat deja în armată, va avea nevoie de o mare abilitate pentru a armoniza concertul de egouri din coaliția sa majoritară, care are sprijin parlamentar, dar și interese divergente de satisfăcut. Premierul român are în fața sa o misiune mult mai complicată decât cele pe care le-a condus în teatrele de operațiuni, la mii de kilometri de casă, iar de îndeplinirea cu succes a acestei misiuni depinde, de această dată, bunăstarea multor milioane de români, conchide ziarul spaniol.
Polonia irită SUA și Uniunea Europeană cu recentul său proiect de lege ce prevede înăsprirea regulilor privind proprietatea străină a presei, vizând în mod special un canal deținut de un grup media american, scrie EUObserver. Polonezii protestează în principalele orașe împotriva planurilor guvernului lor, pe care îl acuză că este hotărât să-și consolideze controlul politic asupra tribunalelor și să reducă la tăcere presa critică, subliniază Euronews. Liderii guvernamentali apără, în schimb, cu fermitate prevederea, susținând că este important pentru securitatea națională să se garanteze că nicio companie din afara Europei nu poate controla companiile care contribuie la formarea opiniei publice, precizează Euronews. Proiectul de lege a înrăutățit legăturile dintre Polonia și Statele Unite, într-un moment de tensiuni sporite în Europa de Est cu privire la ceea ce unele țări consideră ca fiind o asertivitate sporită a Rusiei, notează Reuters.
Pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Occident, consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, i-a transmis omologului său rus că Washingtonul este gata să se implice în diplomaţie prin canale multiple cu Moscova, inclusiv prin angajamente bilaterale, reține The Washington Times. La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că intențiile finale ale Rusiei, care masează trupe în apropierea Ucrainei, sunt neclare, astfel că sunt posibile diverse scenarii și că trebuie să sperăm la ce e mai bun și să ne pregătim pentru ce e mai rău, citează Evropieska Pravda, amintind că Ministerul rus de Externe a publicat, vineri, câteva „proiecte de acorduri” privind împărţirea de facto a sferelor de influență în Europa, documente pe care Moscova ar vrea să le semneze cu Alianța Nord-Atlantică și cu Statele Unite. Într-unul dintre puncte, Rusia invită țările NATO să își asume obligații care să împiedice extinderea ulterioară a Alianței, inclusiv aderarea Ucrainei, precum și a altor state. În plus, Rusia propune să se renunţe la orice activitate militară pe teritoriul Ucrainei, precum și în alte state din Europa de Est, din Transcaucazia și din Asia Centrală, reține Evropieska Pravda. În același timp, Konstantin Gavrilov, șeful delegației ruse la discuțiile de la Viena privind securitatea militară și controlul armelor, a declarat pentru postul „Rossia 24”, citat de Russia Today, că Washingtonul va trebui să intre într-un dialog cu Moscova și să discute propunerile specifice ale acesteia despre garanțiile de securitate.
Cristina Zaharia
