Criza coronavirusului, securitatea energetică a Europei dar și tensiunile din estul Ucrainei se mențin în centrul atenției presei internaționale. Valabilitatea certificatului de vaccinare va fi de nouă luni în UE, a anunțat Comisia Europeană, invocând necesitatea unei armonizări a diverselor prevederi aflate în vigoare în statele membre. După cum arată La Libre Belgique, „Perioada de valabilitate recunoscută începe cu sfârşitul primului ciclu de vaccinare. În lipsa unor date suficiente privind durata protecţiei date de doza booster, Comisia nu a putut încă decide ca aceste nouă luni să înceapă de la data celei de a treia doze. Aceste noi reguli urmează să se aplice începând de la 1 februarie 2022. Perioada recunoscută ia în calcul orientările Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor”.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, „2022 trebuie să fie anul în care punem capăt pandemiei”. În opinia șefului OMS, citat de France 24, o mai bună egalitate a vaccinării între țări este esențială pentru a ieși din criză. El a pledat încă o dată pentru un mai bun acces la vaccinuri în țările defavorizate. „Dacă vrem să punem capăt pandemiei în anul care vine, trebuie să punem capăt inechității până la mijlocul anului viitor”.
“Omicron ține în șah Crăciunul europenilor”, titrează Euronews arătând că “pentru al doilea an consecutiv, marea așteptare pentru întâlnirile de sărbători ar putea fi dezamăgitoare”. „În ultimele zile, multe țări au anunțat înăspriri, restricții sau chiar lockdown, ca în cazul Olandei sau anterior în Austria. Test și pentru cei imunizați pentru a putea intra în Italia și în Portugalia, în timp ce Elveția introduce, acolo unde există condiții, obligația de a rămâne sau de a reveni la smart working. Între timp, Germania impune un test persoanelor care sosesc din Regatul Unit și prevede noi măsuri de distanțare socială chiar în perioada sărbătorilor, când adunările sunt la ordinea zilei”, mai arată Euronews.
Securitatea energetică a Europei, mai ales în contextul sezonului rece, este un subiect care interesează deopotrivă opinia publică internațională, politicienii și mass media. “Șocul energetic în Europa ar putea fi și mai rău”, avertizează publicația greacă Naftemporiki. “Bătrânul Continent se pregătește pentru lipsuri majore de energie, deoarece este de așteptat ca temperaturile să scadă sub zero în mai multe capitale europene în această săptămână, amplificând cererea și provocând creșterea prețurilor la cote înalte întrucât oferta nu este pe măsură. Gazul european, conform indicelui olandez de referință, se tranzacționează la 146,97 euro, în creștere cu peste 7%. Presiunea este puternică, iar prețurile au urcat la cote fără precedent din cauza întârzierii intrării în funcțiune a conductei Nord Stream 2, din cauza amenințărilor cu întreruperi ale furnizării formulate de președintele Belarusului, dar și din cauza nervozității legate de sancțiunile economice impuse sectorului energetic rus ca urmare a escaladării tensiunilor în estul Ucrainei”, explică Naftemporiki.
Urmărind în continuare criza din estul Ucrainei dar și tensiunile politice și diplomatice apărute pe marginea acestei crize, La Libre Belgique scrie că “Putin promite un răspuns militar și tehnic în cazul unor amenințări occidentale”. „În caz de menţinere a liniei foarte clar agresive a colegilor noştri occidentali, vom lua măsuri militare şi tehnice adecvate de represalii”, a declarat el într-o intervenţie în faţa cadrelor armatei ruse şi ministerului Apărării. În opinia liderului de la Kremlin, Statele Unite şi NATO îşi întăresc prezenţa la frontierele ruseşti înarmând Ucraina, susţinând-o politic, făcând manevre şi desfăşurând forţe în Marea Neagră. Liderul rus a cerut încă o dată ca Washingtonul şi NATO să dea Rusiei garanţii, semnând tratate care să interzică orice extindere viitoare a Alianţei atlantice.
Între timp, prima baterie de rachete S-400 cumpărată de India din Rusia a fost amplasată în statul Punjab din vestul ţări, care se învecinează cu Pakistanul, a anunţat Agenţia ANI preluată de TASS. Acest sistem de apărare aeriană va fi capabil să respingă amenințările aeriene venite atât din Pakistan, cât și din China” – au declarat responsabili indieni. La începutul acestei luni, ministrul adjunct de externe al Indiei a declarat că Rusia a început livrările sistemului de rachete S-400. New Delhi și-a anunțat intenția de a achiziționa sistemele S-400 în 2015. Contractul privind furnizarea a cinci sisteme de apărare aeriană S-400 Triumf în valoare de 5,43 miliarde de dolari a fost semnat în timpul vizitei președintelui Rusiei, Vladimir Putin, în India, în octombrie 2018, amintește TASS.
Curtea Europeană de Justiție anunță o decizie importantă în ceea ce privește supremația dreptului Uniunii Europene asupra dreptului din țările membre. Astfel, potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, “Instanţele de judecată naţionale nu sunt obligate să ţină seama de deciziile unei Curţi Constituţionale care contravin dreptului UE. Judecătorii nu pot fi urmăriţi penal nici disciplinar pentru acest lucru”. Decizia are un impact și asupra unor dosare de corupţie din România, Curtea Europeană de Justiție fiind solicitată să emită o interpretare a dreptului UE în aceste cazuri. “Curtea Europeană a avertizat România încă din luna mai cerându-i să nu obstrucţioneze progresele înregistrate în privinţa statului de drept şi a luptei împotriva corupţiei. În ceea ce priveşte recentele reforme din justiţie s-ar putea crea cel puţin impresia că acestea au condus la exercitarea unei presiuni politice asupra judecătorilor români”, mai scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dsirbu
