Printre temele urmărite cu predilecție de presa internațională regăsim astăzi nelipsita pandemie, tensiunile dintre Varșovia și Bruxelles, precum și presiunea pe care Rusia continuă s-o exercite pe flancul estic al NATO.
Agenția britanică Reuters transmite poate una dintre cele mai bune vești ale anului: deși extrem de contagioasă, varianta Omicron ar putea fi mai puțin letală. În „epicentrul” acesteia, provincia sud-africană Gauteng, al patrulea val pandemic e deja în declin și Institutul Național al Bolilor Transmisibile (NICD) a publicat concluzii încurajatoare de pe urma lui. Dacă numărul infectărilor l-a depășit „cu mult” pe cel din valurile anterioare, rata spitalizărilor a scăzut de la minim 13% la 5,7%; dintre cei spitalizați au decedat doar 5,7% comparativ cu minim 19% anterior. Cercetătorii și-au exprimat însă și rezerve, întrucât aceste cifre pot fi explicate parțial și de faptul că Africa de Sud are o populație tânără, din care se estimează că 60-70% a fost deja infectată. Portalul european Politico citează și el un studiu realizat de Agenția de Securitate Sanitară din Regatul Unit, încă nepublicat, conform căruia Omicron provoacă simptome „mai ușoare” decât Delta, dar, fiind mai contagioasă, persistă riscul copleșirii spitalelor. Studiul, realizat pe baza datelor din lumea reală, nu a modelelor, confirmă că doza booster „reduce considerabil șansele de infecție simptomatică și de spitalizare” cu Omicron. Revista americană The Atlantic trece în revistă mai multe seturi de date și studii în încercarea de a afla dacă Omicron este mai puțin periculoasă. Pe lângă cele două cazuri de mai sus e citat și cel al Danemarcei, unde „graficul infectărilor cu Omicron e practic la verticală, dar rata spitalizărilor e cu 60% mai mică decât la Delta”. Apoi, un studiu din Hong Kong arată că Omicron „se multiplică în bronhii de 70 de ori mai rapid decât Delta”, dar e „semnificativ mai puțin eficient în a se multiplica în țesutul pulmonar”. Acest comportament, confirmat și de un studiu al Universității Cambridge, poate explica atât contagiozitatea mai mare cât și gravitatea mai mică a bolii. În acest context, cotidianul britanic The Telegraph constată că ne „îndreptăm către o confruntare între datele din lumea reală și modelele” folosite de experții guvernamentali. În ciuda exploziei de infecții din Regat, spitalizările se încăpățânează să rămână la un nivel mult redus, atât în raport cu valurile anterioare (Alfa și Delta) cât și cu predicțiile experților bazate pe modele. Și, cum guvernul a refuzat să impună o carantină dură, în ianuarie vom putea compara fără interferențe rezultatul din lumea reală cu predicțiile modelelor. Tot din Regat, ziarul progresist The Guardian surprinde cu un articol împotriva restricțiilor pandemice, pe care le-a susținut până acum cu consecvență. Autorul remarcă „dezintegrarea sprijinului public pentru măsurile autoritare”: dacă în ianuarie 85% din britanicii erau pentru, acum numai 23% susțin închiderea barurilor și restaurantelor, doar 26% susțin interzicerea întâlnirilor în case private, iar pentru interzicerea marilor evenimente sportive și de divertisment sunt aproximativ 50%. „Falsa dihotomie ori măsuri autoritare dure, ori decese în masă, trebuie abandonată definitiv”, întrucât „realitatea noastră sufocată nu mai este sustenabilă”, conchide The Guardian.
Agenția AFP consemnează că „manifestanţi împotriva unui proiect de certificat sanitar la locul de muncă au încercat să intre în parlamentul român marţi, înainte de a fi respinşi de poliţie. Circa 2.000 de persoane s-au adunat la Bucureşti pentru a denunţa acest certificat. Circa 200 dintre ei au încercat să forţeze porţile parlamentului”. Portalul european EUObserver consideră că scenele respective „amintesc de asediul Capitoliului american din ianuarie” și observă că legea nici măcar „nu a ajuns încă în parlament, ci e discutată în cadrul coaliției de guvernare”. Ar fi vorba deci de o „manipulare”, deoarece „oamenii adunați au fost determinați să creadă că azi ar avea loc un vot pentru impunerea certificatului sanitar”, conform unui parlamentar român citat de EUObserver, care nu uită să menționeze că „România are deopotrivă cel mai prost și cel mai subfinanțat sistem medical din UE”.
„Comisia Europeană a iniţiat acţiune în instanţă împotriva Poloniei, afirmând că are îndoieli serioase cu privire la independenţa şi imparţialitatea curţii constituţionale poloneze”, informează BBC, comentând că „e ultimul pas în lunga dispută dintre Bruxelles şi Varşovia pe tema modificării sistemului judiciar polonez”. Cotidianul american The Wall Street Journal apreciază că Polonia „își creează singură o imagine proastă în presă: în acest weekend au izbucnit proteste în întreaga țară contra unei noi legi care restricționează proprietatea străină asupra presei. Guvernul polonez crede că e tratat nedrept de criticii externi, însă el însuși își face rău prin această lege”. Un nou scandal a izbucnit ieri în Polonia când avocatul Roman Giertych a declarat cotidianului Gazeta Wyborcza că guvernul foloseşte softul-spion Pegasus „pentru a combate opoziţia democratică. Utilizarea acestui tip de program pentru a combate opoziţia elimină complet sensul alegerilor democratice”, citează La Libre Belgique. La fel a pățit și o procuroare, Ewa Wrzosek, care a fost alertată de Apple, deși Varșovia respinge acuzația în ambele cazuri. Politico scrie că scandalul a „zguduit Varșovia și Bruxelles-ul, punând paie pe focul disputei în curs referitoare la statul de drept”. Un europarlamentar a declarat chiar că Polonia poate intra acum „în aceeași categorie cu alte regimuri autoritare”. Remarcând că SUA au sancționat deja firma israeliană care vinde programul și Apple a dat-o în judecată, Politico atrage atenția că guvernele din UE „se mută de pe un picior pe altul” când sunt presate să spună dacă vor interzice acest malware
O presiune mai mare suportă UE din partea Rusiei, relatează ziarul italian La Stampa, întrucât „Gazprom a aruncat piața într-o stare febrilă prin închiderea robinetelor gazoductului Yamal”. „Prima zi de iarnă îngheață temperaturile în Europa și relațiile diplomatice cu Moscova, provocând creșterea vertiginoasă a prețurilor la gaze. Presat de cererea sezonieră și de tensiunile geopolitice, în care Rusia și Germania sunt stăpâne, gazul metan a atins maxime istorice pe piețele din Amsterdam și Londra.” UE așteaptă încă explicații de la Moscova. La Libre Belgique relatează că ministrul german de externe şi-a exprimat miercuri „marea îngrijorare” după ce șeful statului rus a asigurat că va lua „măsuri militare şi tehnice adecvate de represalii” dacă occidentalii menţin ceea ce el consideră a fi o „linie clar agresivă”. Ea a insistat totuși pe necesitatea unui dialog cu Rusia, utilizând „fiecare milimetru al mijloacelor sale de a acţiona”. Secretarul general al NATO, citat de agenția italiană ANSA, consideră că trebuie convocat Consiliul NATO-Rusia „cât mai curând posibil anul viitor. Suntem pregătiți pentru dialog”. Propunerea e susținută și de șefului diplomației UE, Josep Borrell, transmite agenția rusă TASS. „UE va coopera atât cu SUA cât și cu NATO pentru a asigura reprezentarea intereselor sale într-o eventuală discuție cu Rusia pe tema securităţii europene”, a declarat el. Cotidianul american The Washington Post avertizează însă că „Putin vrea să negocieze cu noi [SUA] peste capul aliaților noștri. Washingtonul nu ar trebui să cadă în capcană”. Ce ar vrea Rusia să facă e „să reitereze acordul din 1945 de la Yalta (în Rusia se vorbește chiar de un «Yalta 2.0»). În noua versiune (acum fără britanici) SUA și Rusia și-ar împărți sferele de influență în Europa. Acest lucru e complet inacceptabil”. Articolul sugerează o serie de contra-propuneri americane, între care și retragerea trupelor rusești din Republica Moldova. „Această listă de amendamente la proiectele rusești de tratat e un bun mod de a testa dacă Putin e serios în privința negocierii unei noi arhitecturi europene de securitate – sau dacă e interesat doar să dea un ultimatum, conceput anume spre a fi respins, ca pretext pentru o implicare militară mai mare împotriva Ucrainei.”
(Andrei Suba, RADOR)
