Principalul subiect abordat de presa internațională rămâne în continuare situația de la frontiera ruso-ucraineană și disputele dintre Moscova și lumea occidentală. Deși toată lumea este de acord că diplomația este calea de urmat, trupele rusești sunt în continuare dislocate de-a lungul graniței ucrainene, notează Euronews. Liderii europeni sunt pe aceeași lungime de undă și cer detensionarea situației pe calea dialogului. Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, subliniază că, în acest moment, importantă este revenirea la masa negocierilor, deoarece ”această criză gravă în care ne aflăm nu poate fi rezolvată decât prin dialog”. Germania este pregătită pentru orice format de negocieri cu Rusia privind situaţia din Ucraina, notează și EVROPEISKA PRAVDA, care remarcă faptul că Berlinul preferă Formatul Normandia (Germania, Franţa, Ucraina, Rusia) pentru negocierile referitoare la situaţia din Donbas, dar este pregătit şi pentru alte modele de dialog cu Moscova în legătură cu situația ucraineană.
”Vladimir Putin mimează detensionarea în privința Ucrainei, nu fără ambiguitate” – titrează la rândul său Le Echos. „Rusia nu are niciun interes să declanșeze un conflict astăzi”, asigură o sursă militară europeană la Moscova, citată de Les Echos. „Există întotdeauna riscul unor provocări care, de o parte sau de cealaltă, ar putea, în acest context de escaladare militară, să aibă efecte în lanț. Dar armata rusă nu vrea război. Iar ucrainenii știu că Occidentul, dincolo de noi sancțiuni împotriva Moscovei, nu va trimite soldați să-i apere”, conchide analiza din Les Echos. De la Kiev, publicația RBC anunță că 122.000 de militari ruși se află la o distanță de 200 de kilometri de granița ruso-ucraineană, iar alţi peste 143.000 sunt dislocaţi la 400 de kilometri distanță de Ucraina. Potrivit secretarului de stat ucrainean pentru apărare, „dacă situația de pe frontul nostru de est este o știre pentru partenerii occidentali, pentru Ucraina, aceasta este o situaţie zilnică”.
Într-un articol publicat în „Financial Times”, Emmanuel Macron și Mario Draghi propun o nouă strategie de creștere economică în cadrul Uniunii. Aceasta ar trebui să permită investiții masive pentru a finanța dubla tranziție, digitală și climatică. Presupune investiții comune și reguli bugetare „mai adaptate”. Pe viitor, țările ar trebui să „aibă mai mult spațiu de manevră și să poată efectua cheltuielile cheie necesare viitorului și suveranității noastre”, explică cei doi premieri în Financial Times.
De ce a semnat Emmanuel Macron platforma cu Mario Draghi și nu cu noul cancelar german Olaf Scholz? se întreabă cotidianul economic francez Les Echos. Palatul Elysee a ocolit răspunsul la această întrebare, subliniind că Scholz, care abia și-a preluat funcția, a fost „informat” de conținutul articolului. Se pare însă că nu a dorit să îl (co)semneze: „Asistăm la apariția unor puncte de convergență pe această strategie și trebuie să trecem dincolo de opozițiile clasice dintre Nord și Sud. Vom conduce o dezbatere pragmatică bazată pe nevoile statelor. Această dezbatere urmează să continue în următoarele săptămâni”, a dat asigurări președintele francez.
”Premierul italian Mario Draghi și președintele francez Emmanuel Macron fac presiune pentru a-și elibera economiile de limitările bugetare existente înainte de pandemie” observă publicația elenă Kathimerini, care avertizează că ”cei doi vor avea de înfruntat atât opoziția omologilor nordici, care se mândresc cu faptul că par mai responsabili din punct de vedere bugetar, cât și inacțiunea instituțională care există în interiorul Uniunii”.
”Crăciun sub semnul restricțiilor în Europa din cauza mutației Omicron”, constată EFIMERIDA TON SYNTAKTON, și adaugă: ”Utilizarea obligatorie a măștilor, închiderea târgurilor în aer liber și a cluburilor de noapte, restricționarea numărului de persoane care vor participa la adunările de familie, reducerea orelor de funcționare a restaurantelor și multe alte măsuri sunt anunțate una după alta în Europa, sub amenințarea variantei Omicron, care în următoarele două săptămâni este de așteptat să devină dominantă în fața Delta”. ”Și deși nu pare să aibă simptome foarte severe, oamenii de știință rămân precauți și solicită vigilență, deoarece încă nu există suficiente cercetări care să-i demonstreze gravitatea”. Cel mai îngrijorător lucru este că se transmite mult mai rapid în comparație cu celelalte variante de Sars-Cov-2, cazurile dublându-se la fiecare 1,5 până la trei zile.
”Ce ne-a învățat Covid-19 despre spitalele Europei?” se întreabă NAFTEMPORIKI. ”Deși datele preliminare arată că noua tulpină are o morbiditate redusă în comparație cu tulpinile anterioare ale virusului, rămâne constant obiectivul de a împiedica o presiune excesivă asupra sistemului de sănătate care ar duce inevitabil la decese. Ceea ce s-a petrecut în valurile anterioare ale pandemiei este ”o poveste a disperării, care dezvăluie o subfinanțare cronică a sistemelor de sănătate, manifestată prin lipsuri în acoperirea cu servicii de sănătate, deficit de forță de muncă, sisteme de informații deficitare în domeniul sănătății și multe alte slăbiciuni” – conchide publicația elenă.
(Ruxandra Lambru)
