Pe fondul pandemiei și al incertitudinii legate de ritmul redresării post-pandemice, ziarul grec Kathimerini analizează un raport al unui institut londonez de cercetare, Centre for Economics and Business Research, CEBR, care prognozează că economia globală va depăși pragul de 100 de trilioane de dolari în 2022, cu doi ani mai devreme decât se estimase anterior. Conform previziunilor CEBR cu privire la cele mai mari economii din lume, China va depăși SUA și va deveni prima putere la nivel mondial în 2030, cu doi ani mai devreme decât se estima anul trecut, India va recâștiga locul șase de la Franța, anul viitor, și va deveni a treia cea mai mare economie în 2031, economia Regatului Unit va fi cu 16% mai mare decât cea a Franței în 2036, în ciuda Brexit-ului, iar Germania va depăși economia japoneză în 2033, reține Kathimerini.
Va înfrânge pandemia de Covid-19 regulile bugetare europene? întreabă France24 și subliniază că președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Mario Draghi au îndemnat la reformarea constrângerilor bugetare ale Tratatului de la Maastricht, făcând apel la o mai mare marjă de manevră bugetară în cadrul UE, pentru a favoriza investiţiile. Într-un editorial semnat de cei doi lideri, în Financial Times, ei susțin că regulile Pactului de Stabilitate aveau nevoie să fie reformate și înainte de pandemie și își afirmă ambiția de a construi o Europă mai puternică, mai durabilă și mai corectă. În plan politic, 2022 ar putea fi anul în care harta Uniunii Europene se poate redefini, titrează Politico. De ani de zile, populiștii de dreapta au tot câștigat teren în noile țări membre ale blocului, au inspirat grupuri de extremă dreapta de pe tot continentul și au alimentat temerile cu privire la viitorul democratic al Uniunii, detaliază Politico, făcând referire la Ungaria, Polonia și Slovenia. Acum, însă, viitorul guvernelor care fac probleme Europei este mai incert decât a fost în ultimii ani, iar următoarele luni vor dezvălui dacă se va găsi o soluție în regiune, prognozează Politico.
Pe fondul tensiunilor în creștere cu Rusia, din cauza consolidării militare la granița cu Ucraina, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a convocat o reuniune a Consiliului NATO – Rusia pe 12 ianuarie, notează EUObserver. Rusia examinează propunerea Alianței Nord-Atlantice, titrează Russia Today și adaugă că Moscova dorește discutarea propunerilor Rusiei cu privire la asigurarea garanțiilor de securitate. Însă ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a declarat sceptic cu privire la posibilitatea ca Occidentul să dea curs solicitării Rusiei ca NATO să nu se extindă spre Est, relatează Agenţia de presă Ria Novosti. Totuși, Serghei Lavrov și-a exprimat, într-un interviu acordat canalului YouTube „Soloviev Live”, convingerea că 2022 va fi anul diplomației concentrate pe rezultate, și nu pe intenția unei tergiversări la nesfârșit.
Noile strategii geopolitice redefinesc echilibrul în Marea Mediterană, o importanță specială având rolul jucat de Grecia, titrează Il Fatto Quotidiano. Grecia a cerut NATO, Uniunii Europene și mai ales SUA să se angajeze în scris să apere suveranitatea și drepturile sale suverane, așa cum demonstrează acordurile încheiate cu Parisul și Washingtonul, acordul cu SUA afectând direct cel de-al doilea element al acestui nou echilibru mediteranean, și anume gazoductele, într-un moment în care prețurile gazelor sunt în creștere și Rusia închide și redeschide după bunul plac robinetele care alimentează Europa, explică Il Fatto Quotidiano. Pe pământ elen tranzitează două conducte, Tap și Tanap, și va exista și gazoductul Eastmed, care va ajunge din Israel până la Salento, în Italia, urmând să devină cea mai lungă conductă de gaz construită vreodată, menționează ziarul italian. În plus, SUA au dislocat vehicule și oameni la patru baze grecești și se pregătesc să privatizeze portul Alexandroupolis, care se află într-un sector considerat strategic atât în geopolitica NATO, cât și în dosarul energetic, scrie ziarul italian. Portul are un depozit de gaze, se află la doi paşi de graniţa cu Turcia şi este, de fapt, anticamera care conduce spre un nou proiect foarte drag NATO, și anume Via Carpatia, un coridor sud-nord care va ajunge din Grecia în Lituania și care, în timp, va deveni foarte probabil autostrada privilegiată a Alianței Atlantice pentru a traversa în siguranță toate țările coastei balcanice, până la extremitatea nordică, subliniază Il Fatto Quotidiano.
Poate fi Antarctica următorul punct fierbinte geopolitic? întreabă Foreign Policy și răspunde: Relațiile ar trebui să rămână calme în zonă, cu excepția cazului în care Antarctica ar începe să producă suficiente bogății pentru a rambursa investițiile în regiune. Spre deosebire de Arctica, Antarctica reprezintă o barieră masivă în calea navigației, nu o cale pentru aceasta, deci nu va exista nicio rută maritimă transpolară în sud și, prin urmare, Antarctica nu va stimula competiția navală în aceeași măsură precum căile maritime navigabile ale Arcticii, notează Foreign Policy.
(Cristina Zaharia – RADOR)
