Ce ne așteaptă în 2022? Este întrebarea la care încearcă să răspundă USA Today, după ce constată ca anul 2020 a fost un an îngrozitor, iar 2021 nu a fost cu mult mai bun. ”Nu vom putea da pagina atât de repede sau atât de ușor”, consideră un specialist în evoluții culturale și sociale, avertizând că toate crizele, de la războaie și crahuri economice până la pandemii, au efecte reziduale pe care le vom resimți pe termen lung. Cu toate acestea, anul 2022 va fi unul cu posibilități infinite pentru că homo sapiens a reușit să prospere de-a lungul istoriei tocmai datorită talentului său de a se adapta, este mesajul optimist al unui profesor de sociologie, preluat tot de USA Today. În ciuda evenimentelor din ultimul timp, la nivel global sunt mai mulți cei care se uită cu încredere spre viitor decât cei pesimiști, constată un sondaj realizat în mod tradițional la sfârșit de an de Gallup International. Astfel, 38% din oamenii planetei cred că 2022 va fi mai bun decât 2021, în timp ce doar 28% se așteaptă la un an mai prost. Indonezia este cea mai optimistă ţară din lume, iar Turcia este cea mai pesimistă, reține Deutsche Welle din sondajul Gallup. În ceea ce privește regiunile și țările cu populație mare, raportul optimism / pesimism pare să fie relativ stabil în ultimii ani. Astfel, Europa, în special estul continentului, Rusia și Orientul Mijlociu tind să fie mai pesimiste, în timp ce țările asiatice par a fi mai optimiste, constată publicația greacă Protagon, care remarcă și că încrederea la nivel global a fost afectată de apariția variantei Omicron a coronavirusului. Optimismul americanilor, de exemplu, care se înscrisese pe un trend pozitiv, a scăzut cu 20 de procente față de luna octombrie, în condițiile în care varianta Omicron se răspândește cu mare viteză, notează Newsweek.
În Europa, restricțiile se înmulțesc în preajma Anului Nou, iar Finlanda își închide granițele pentru nevaccinați, titrează Le Monde. The Guardian constată noi recorduri zilnice de infectări în Franța, Portugalia și Marea Britanie, subliniind totodată că în unele țări, precum Grecia, se înregistrează chiar și o dublare a numărului de cazuri de la o zi la alta. Reuters analizează situația Portugaliei și constată că în ciuda numărului mare de cazuri noi, rata de îmbolnăvire este la aproximativ jumătate din nivelul înregistrat în cel mai grav val de Covid prin care țara a trecut la începutul acestui an, iar numărul spitalizărilor este încă și mai mic. În prezent, în spitale sunt internați doar 936 de pacienți cu COVID-19, comparativ cu vârful de 6.869 pacienți atins la 1 februarie, notează Reuters, subliniind că Portugalia este țara cu una dintre cele mai mari rate de vaccinare anti-Covid din lume, cu aproximativ 87% din populație vaccinată cu schema completă. La Stampa observă că numărul de cazuri este în creștere nu numai în UE. China a înregistrat şi ea cel mai mare număr de infectări din ultimele 21 de luni, ceea ce a dus la închiderea magazinelor și la interdicția de a părăsi locuinţele pentru sute de mii de oameni din orașul Yan’an, situat la aproximativ 300 de kilometri de un alt oraș, cu 13 milioane de locuitori, aflat deja în carantină pentru a limita infecțiile cu coronavirus.
Varianta Omicron provoacă din nou haos în lanțul de aprovizionare, constată Bloomberg, explicând că pe măsură ce guvernele înăspresc restricțiile de circulație, companiile de logistică din întreaga lume se confruntă cu dificultăți în a găsi personal suficient. Astfel, potrivit Uniunii Internaționale de Transport Rutier, aproximativ o cincime din toate posturile de șofer profesionist de tir sunt neocupate, în ciuda faptului că mulți angajatori oferă salarii mari. Publicația economică dă ca exemplu România, unde mulți șoferi de tir nu mai vor să accepte locuri de muncă pe distanțe lungi în alte părți ale Europei din cauza ambuteiajelor de anul trecut întinse pe zeci de kilometri și a așteptărilor de până la 18 ore la granițele UE. Directorul unei companii românești de transport se plânge că penuria de șoferi, cu care se confrunta încă de dinainte de pandemie, a devenit acum acută, deși a fost nevoit să crească salariile cu aproximativ 30% în ultimii trei ani.
La nivel global, echilibrul ar putea fi zdruncinat în 2022 de mai multe crize geopolitice majore, cum ar fi obținerea armei nucleare de către Iran, o agresiune rusă în Ucraina sau un atac al Chinei asupra Taiwanului, avertizează Le Figaro. În privința Iranului, Uniunea Europeană consideră că negocierile pentru salvarea acordului pentru limitarea programului nuclear al Teheranului, care s-au reluat luni la Viena, vor fi „foarte dificile”, notează La Libre Belgique. În ceea ce privește Rusia, Foreign Policy încearcă să răspundă la întrebarea: ”Ce urmărește Putin cu adevărat în Ucraina?”, iar răspunsul directorului institutului Carnegie Moscow Center este că ”Rusia încearcă să oprească expansiunea NATO, nu să anexeze noi teritorii”. ”Acțiunile lui Putin sugerează că obiectivul lui real nu este să cucerească Ucraina și s-o anexeze Rusiei, ci să schimbe aranjamentul de securitate post-Război Rece din estul Europei. Acest aranjament a lăsat Rusia în postura de a fi cea care acceptă regulile, fără a avea prea multe de spus în materie de securitate europeană, care e centrată pe NATO. Dacă va reuși să țină NATO afară din Ucraina, Georgia și Moldova, și rachetele americane cu rază medie afară din Europa, el crede că atunci ar putea repara o parte din daunele suferite de securitatea Rusiei după terminarea Războiului Rece”, conchide Foreign Policy.
În sfârșit, în ecuația China – Occident, au intervenit marți și sateliții lui Elon Musk, pe care Beijingul îi consideră periculoși. Astfel, potrivit agenției italiene ANSA, Beijingul a acuzat marţi Statele Unite de conduită iresponsabilă și periculoasă în spațiu, din cauza a două „întâlniri apropiate” dintre stația spațială chineză și sateliții companiei Starlink, care aparţine miliardarului american Elon Musk. Deși este vorba despre o companie privată, China afirmă într-un comunicat al Ministerului său de Externe că membrii Tratatului privind spațiul cosmic sunt răspunzători pentru acțiunile entităților lor neguvernamentale și, prin urmare, „Statele Unite ignoră obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor internaționale, reprezentând o amenințare gravă la adresa vieții și siguranței astronauților”.
(Carolina Ciulu)
