Evoluția pandemiei, tensiunile dintre Rusia și puterile occidentale, precum și restrângerea libertății presei la nivel mondial sunt temele care au apărut cel mai des pe prima pagină a publicațiilor internaționale.
„Riscul global asociat cu noua variantă rămâne foarte ridicat”, avertizează Organizația Mondială a Sănătății (OMS), citată de agenția franceză AFP. „Răspândirea rapidă a variantei, chiar dacă e însoțită de o boală ceva mai puțin gravă, va duce în continuare la un număr mare de spitalizări, în special în rândul celor nevaccinați”, a precizat OMS. Experții „nu știu încă dacă gravitatea aparent redusă a Omicron e o caracteristică intrinsecă ori e legată de faptul că afectează populații deja imunizate parțial prin vaccinare sau infectare”. Agenția britanică Reuters semnalează că în Europa s-au înregistrat recorduri de infectări în Italia și Regatul Unit. Deși „Italia a avut miercuri un nou record negativ, 98.030 de cazuri, numărul deceselor e în scădere”, de la 202 ieri la 148 azi. În Regatul Unit în schimb, care a confirmat miercuri 183.037 de cazuri noi, „au fost înregistrate 57 de decese, în creștere cu 18 față de marți”. Cotidianul britanic The Telegraph atrage atenția că, în ciuda recordului spectaculos de infectări, numărul spitalizărilor și durata actualului val par să susțină teoria unei variante Omicron mai „blânde”. Deși cifra spitalizărilor s-a dublat față de începutul lui decembrie, ea rămâne „modestă” în termeni absoluți, reprezentând doar un sfert din recordul atins în ianuarie. Durata medie a spitalizărilor a scăzut și ea. De asemenea, la Londra noul val pare să fi culminat deja, după numai trei săptămâni – aceeași situație ca în mai multe regiuni ale Africii de Sud. Publicația peruană La Republica încearcă să găsească „motivele care au readus Europa în epicentrul pandemiei”. Acestea ar fi „rata inegală a vaccinării” (deficitară în est), „relaxarea excesivă a măsurilor” în vară, „furtuna Omicron” și „marea confluență a comerțului și transporturilor” cuplată cu populația îmbătrânită. Ziarul austriac Die Presse publică o statistică a persoanelor vaccinate din Austria în funcție de vârstă, origine, educaţie și ocupaţie. Merită remarcat că la capitolul naționalități turcii, cehii, germanii și afganii sunt pe primul loc cu 72-73%, pe când românii se află la coada clasamentului, cu o rată a vaccinării de 45%. Portalul european Politico consemnează că justiția belgiană e vigilentă, limitând excesele pandemice ale executivului. Acesta a anunțat miercuri redeschiderea sectorului cultural după ce „închiderea lui a fost suspendată marți de cea mai înaltă instanță administrativă a țării”. Conform verdictului, guvernul nu a demonstrat „în ce fel anume sunt periculoase localurile culturale pentru sănătatea și viața umană prin aceea că ele înlesnesc răspândirea coronavirusului, în așa măsură încât ar fi necesar să se dispună închiderea lor”. Cotidianul britanic The Guardian remarcă în schimb un efect benefic al pandemiei asupra politicii europene. După gafele inițiale, „UE a început brusc să dea dovadă de un dinamism și o adaptabilitate remarcabile” prin două decizii esențiale: „achiziția centralizată a vaccinurilor”, respectiv „înființarea unui imens fond de redresare”. Și cum în criza sanitară decizia politică s-a bazat în mai mare măsură pe revendicările publice, pandemia a „dus în sfârșit la apariția unui public european”, „forțând UE să-și asume o formă pe care anterior n-o avea”.
Pe flancul oriental al UE se întrevede o posibilă diminuare a tensiunii provocate de Rusia, reiese dintr-o știre a postului ucrainean RBC. Astfel, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare de la Kiev, Oleksi Danilov, a declarat: „Nu observăm o acumulare mare de trupe rusești”. Potrivit acestuia, „pentru o invazie la scară largă a Ucrainei, Rusia ar trebui să-și crească gruparea militară la graniță de 3-5 ori”. „Tensiunile dintre Rusia și Ucraina merită aprofundarea unei întâlniri față în față”, consideră Euronews, anunțând că „Joe Biden asigură că va vorbi din nou cu Vladimir Putin săptămâna aceasta, și e disponibil pentru o întâlnire directă la Geneva pe 10 ianuarie”. Apreciind că „după săptămâni de amenințări nu prea mai încape vreo îndoială că Putin e implicat într-un șantaj cu miză mare, negociind efectiv cu pistolul la tâmpla vecinului său”, ziarul britanic The Financial Times îi propune lui Biden o strategie cu două direcții de atac. Prima ar fi „mărirea costurilor unei agresiuni cât mai mult posibil”, iar a doua acceptarea negocierilor cu privire la Crimeea și Donbas. Însă cu „condiții stricte: nu poate avea loc o revenire la târguielile marilor puteri pe deasupra capetelor țărilor mai mici; iar pentru a obține un loc la masa negocierilor Putin va trebui mai întâi să lase pistolul pe ea – să detensioneze situația”. Și revista americană Foreign Affairs are sfaturi pentru factorii de decizie occidentali – să nu mizeze excesiv pe fragilitatea economiei rusești. Regimul Putin a învățat de pe urma eșecului sovietic, astfel încât „politica macroeconomică a Rusiei e mult mai prudentă, inflația e sub control, există rezerve considerabile, un buget echilibrat și nici o datorie externă”. În consecință, chiar dacă economia Rusiei încă se luptă cu stagnarea și dependența de exportul de materii prime, „Moscova a reușit să se fortifice pentru o competiție de durată cu SUA. Mai degrabă decât o vulnerabilitate majoră, economia reprezintă un element durabil al strategiei lui Putin de a asigura stabilitatea regimului și a rezista la sancțiunile occidentale”. În fine, cotidianul american The Wall Street Journal recomandă să fie urmărit cu atenție cazul Lituaniei, devenită „canarul” ordinii mondiale după ce a fost luată în colimator de Rusia și China deopotrivă. Micul stat baltic cu nici 3 milioane de locuitori are un „rol disproporționat în promovarea drepturilor omului și democrației”, motiv din care Rusia „mărește presiunea asupra lui prin absorbția Belarusului vecin în sfera sa de securitate și prin militarizarea Kaliningradului”, în vreme ce China „poartă o campanie de represalii politice și economice”. Însă, atrage atenția The Journal, măsurile adoptate recent de cele două regimuri „au o semnificație mai largă, anume testarea angajamentelor SUA și UE față de aliații lor”.
Pe plan intern, Putin își intensifică represiunea antidemocratică. „Tribunalul orașului Moscova a hotărât închiderea Centrului pentru Drepturile Omului Memorial”, după ce „Curtea Supremă hotărâse ieri închiderea organizației internaționale Memorial”, transmite agenția rusă Ria-Novosti. Primul ONG se ocupa cu apărarea, inclusiv juridică, a dizidenților actuali, iar al doilea cu documentarea crimelor staliniste, lămurește portalul european EUObserver. Desființarea lor survine după „ani de atacuri contra activiștilor Memorial și de tentative ale propagandei de a-l reabilita pe Stalin”. Cel mai flagrant caz a fost asasinarea Nataliei Estemirova în 2009 pentru documentarea atrocităților rusești din Cecenia. Plecând de la afirmația că „Stalin a supus Rusia unei lobotomii”, EUObserver conchide că „Rusia continuă să se supună pe ea însăși unei lobotomii”. Săptămânalul britanic The Economist prezintă și el știrea într-un context mai larg, precizând că acum două zile istoricului rus Iuri Dmitriev, afiliat la Memorial și descoperitorul unor gropi comune ale gulagului stalinist, i-a fost prelungită pedeapsa cu închisoarea de la 13 la 15 ani, primită pentru „acuzații fabricate” de pedofilie. Iar acum cinci zile Google și Facebook au fost amendate de instanțe rusești cu zeci de milioane de dolari pentru că nu au șters „conținuturi interzise”. În plus, observă The Economist, la procesul Memorial a fost reînviat limbajul procurorilor staliniști: „De ce ar trebui noi, descendenții învingătorilor să vedem tentative de reabilitare a trădătorilor de patrie și colaboraționiștilor naziști? Ne fac să ne căim pentru trecutul sovietic, în loc să ne amintim de glorioasa lui istorie.” Și France 24 consideră că Memorial era „un păstrător al memoriei gulagului şi piesa de rezistenţă a apărării statului de drept. Această decizie încoronează un an de represiune intensă împotriva multor actori ai societăţii civile din Rusia”. Cotidianul american The Washington Post confirmă că Putin „vrea să șteargă asemenea amintiri întunecate și să le înlocuiască cu relatări străvezii despre triumfuri sovietice, în vreme ce-și vede mai departe de eradicarea a ce va mai fi rămas din democrația rusească și înlocuirea ei cu o dictatură”. Amintind că Moscova a închis recent și OVD-Info, o publicație și organizație care luptă cu persecuția politică, The Post subliniază că „Putin subestimează puterea ideilor. Poate dărâma zidurile Memorialului, dar nu poate lichida amintirea crimelor sovietice – și nici a nefericitei reveniri la despotism de astăzi”.
Libera exprimare e grav atacată și pe alte meridiane. Ziarul italian La Stampa relatează despre închiderea ziarului online pro-democrație Stand News din Hong Kong și arestarea a șase redactori „pentru conspirație finalizată cu publicarea de știri sedițioase”, după cum s-a exprimat poliția metropolei. Legea securității din Hong Kong vizează opoziția democratică și oponenții „subversivi, separatiști, teroriști sau conspiratori. Peste 100 de activiști pro-democrație au fost arestați în temeiul acestei legi vagi”. În editorialul său, cotidianul israelian Haaretz denunță un proiect de lege poreclit „Legea Facebook”, considerat „înșelător și periculos”. Pe baza ei instanțele vor putea elimina conținuturi „de pe absolut orice fel de site”, din motive atât de vag definite precum „siguranța unui individ”, „siguranța publică” sau „securitatea națională”. În plus, dacă site-urile vor refuza să-și șteargă conținuturile, furnizorii de servicii de internet vor fi obligați să le blocheze. E o lege „draconică în implicațiile ei pentru libera exprimare; îi conferă statului instrumente fără precedent și disproporționate pentru impunerea cenzurii guvernamentale”. Legi similare „pentru rețelele sociale” adoptate în India și Filipine sunt deja folosite pentru persecutarea jurnaliștilor și organizațiilor pentru drepturile omului, avertizează Haaretz. Publicația italiană Il Fatto Quotidiano analizează cazul libertății presei din Ungaria, sau mai degrabă efectele lipsei ei în contextul pandemiei. „Spitale interzise reporterilor, medici care nu pot acorda interviuri, cifrele pandemiei comunicate într-o manieră neclară, fără repartizarea geografică a cazurilor – în Ungaria lui Viktor Orban Covid-19 a devenit un subiect de evitat, inconfortabil și politizat. O adevărată distorsiune a realității. O abordare care a generat neîncredere în rândul populației, subminând indirect campania de vaccinare și împiedicând îngrădirea focarelor în timp util”, acuză Il Fatto Quotidiano.
Andrei Suba, RADOR
