La Bruxelles a început semestrul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, anunță Euronews. „Dacă ar fi să rezumăm într-o singură frază obiectivul acestei președinții, aș spune că trebuie să trecem de la o Europă a cooperării în interiorul granițelor noastre, la o Europă puternică în lume, pe deplin suverană, liberă în alegerile sale și stăpână pe destinul său”, a subliniat președintele francez Emmanuel Macron, citat de Euronews. Însă, dată fiind campania electorală din Franța, de la sfârșitul lunii martie până la sfârșitul lunii aprilie autoritățile franceze vor fi mai concentrate pe scena națională, iar munca diplomaților va continua mai mult în culise și mai puțin în lumina reflectoarelor, remarcă Euronews. La cârma UE, Emmanuel Macron poate conta pe sprijinul noului cancelar german, social-democratul Olaf Scholz, care va prezida, la rândul lui, G7 în 2022, asigură France24.
Euro a împlinit 20 de ani, scrie El Pais și amintește că, la data de 1 ianuarie, în urmă cu douăzeci de ani, bancomatele din Uniunea Europeană au început să distribuie primele bancnote în euro, o valută care, nu fără dificultăți, a reușit să se consolideze și astăzi face parte din viața de zi cu zi a 340 de milioane de cetățeni europeni. Euro a devenit a doua cea mai sigură monedă, după dolar, și reprezintă 20% din rezervele valutare ale lumii (față de 60% pentru dolar), adaugă El Pais. Euro este una dintre cele mai puternice monede din lume și un simbol al unității, a scris pe contul său de Twitter președinta Comisiei Europene (CE), Ursula Von der Leyen, citată de Prensa Latina, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat că euro este o monedă cu adevărat de succes, de încredere, dinamică și solidă. Pentru a-și spori în continuare influența, euro năzuiește să își vadă împlinite ambițiile geopolitice și să își asigure viitorul în zona digitală, notează El Dia și menționează că un euro digital ar putea deschide noi perspective în termeni de cercetare și inovație. Intrarea cu succes a monedei euro în viața de zi cu zi a multor europeni a trezit vigilența adversarilor săi, care au început imediat să acuze moneda unică de creșterea prețurilor și de pierderea suveranității monetare naționale, notează publicația elenă OT. Aceste atacuri au durat mai mulți ani, au afectat serios economia europeană în ceea ce privește investițiile străine directe și au creat binecunoscutul antigermanism latent, vizând ca scop final dezmembrarea Uniunii Europene și mai ales a zonei euro, atenționează OT.
Partea mai ușoară a trecut, crede Financial Times, avertizând că planează incertitudinea asupra redresării economice post-pandemice. Experții reduc prognozele creșterii economice pentru anul 2022, după ce economistul-șef al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a avertizat că tulpina Omicron ar putea avea drept efect o scădere mai accentuată a economiei decât se prognozase anterior, consemnează Nezavisimaia Gazeta. Combinația dintre extrem de contagioasa tulpină Omicron și încetinirea creșterii economice nu promite îmbunătățirea vieții, iar inflația ridicată din întreaga economie mondială obligă băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor, constată ziarul rus. În plus, atrage atenția Nezavisimaia Gazeta, un risc semnificativ pentru economia globală îl reprezintă relațiile tensionate ale Statelor Unite ale Americii și Occidentului, în ansamblu său, cu Beijingul.
În plan politic, în 2022, în cele patru colțuri ale lumii, cetățenii, deja aflați sub presiunea pandemiei de Covid, vor fi chemați la urne, ceea ce va aduce instabilitate pe eșichierul politic mondial, în detrimentul piețelor financiare, care au nevoie de predictibilitate și de continuitate, explică revista americană Fortune. 14 serii de alegeri vor fi urmărite în acest an, precizează Foreign Policy. În Statele Unite, unde sezonul electoral pare constant, politicienii și observatorii deopotrivă sunt deja concentrați pe alegerile legislative intermediare din 2022, care vor avea loc în noiembrie, detaliază revista americană. În restul lumii, 2022 este plin de alegeri prezidențiale și parlamentare care ar putea remodela în mod fundamental sistemele politice și destinele țărilor respective, crede Foreign Policy. În unele țări, cum ar fi Brazilia, Ungaria sau Filipine, alegătorii vor decide dacă le acordă autocraților și partidelor lor un nou mandat, iar în Franța, care a evitat alegerea unui astfel de lider în 2017, anul 2022 s-ar putea dovedi cel al unei renașteri a dreptei. Alte alegeri, continuă revista americană, cum ar fi cele din Costa Rica, Coreea de Sud, Columbia și Kenya, prezintă președinți în exercițiu neeligibili pentru realegere, lăsând loc unor curse electorale pline de suspans, în timp ce în Portugalia, Australia și Suedia, guvernele minoritare, care se confruntă cu probleme bugetare, pariază pe alegeri pentru a-și consolida coalițiile. Și, adaugă Foreign Policy, în locuri precum Mali, Bosnia și Herțegovina sau Tunisia alegerile vor determina dacă instituțiile democratice vor supraviețui.
Ce va aduce anul 2022 în domeniul spațial? întreabă The Guardian. Anul acesta promite să fie unul important pentru explorarea spațiului, mai multe programe majore ajungând la rampa de lansare în următoarele 12 luni, detaliază ziarul britanic. SUA urmează să se întoarcă pe Lună, cu o serie de misiuni menite să înființeze acolo o colonie lunară, în câțiva ani. De asemenea, China urmează să își finalizeze stația spațială Tiangong, în timp ce Europa și Rusia vor încerca să ducă nave spațiale pe Marte, iar India, Coreea de Sud și Japonia au și ele planificate câteva misiuni în spațiu, enumeră The Guardian. Au fost lansate anul trecut zboruri suborbitale inaugurale, amintește The Guardian, iar companiile care le-au realizat spun că se așteaptă să înceapă misiuni regulate în 2022, pentru a oferi unor grupuri de turiști câteva minute de imponderabilitate, înainte de a reveni pe Pământ.
(Cristina Zaharia)
