Melchior, Baltazar și Gaspar, Magii sau Regii din Orient veniți cu daruri de aur, smirnă și tămâie, spre a cinsti Nașterea Mântuitorului, despre care prinseseră de veste de la proroci, și a I se închina, au pornit spre Betleem călăuziți de steaua de la Răsărit, ce a apărut pe cer spre a le îndruma pașii. În timp, istoria lor a devenit una dintre cele mai des reprezentate în artă, într-un ciclu cuprinzând visul Magilor, întâlnirea lor cu Irod, călătoria spre Betleem, adoraţia şi drumul de întoarcere spre Orient. Cu o iconografie bogată, reprezentarea Regilor Magi în artă este foarte variată, inspirându-se, după secolul al XIV-lea, din opera călugărului carmelit Juan de Hildesheim, un mare călător în Europa, care a poposit pentru câţiva ani la sediul papal de la Avignon şi care s-a îndeletnicit cu strângerea documentelor, legendelor şi istoriilor despre cei trei Magi, dând astfel viaţă unei elaborate şi remarcabile naraţiuni. Numele Regilor Magi – Gaspar, Baltazar şi Melchior – apar pentru prima dată menţionate la Basilica di Sant’Apollinare Nuovo din Ravena, Italia, la jumătatea secolului al VI-lea, iar mozaicul de pe arcul triumfal al absidei bazilicii Santa Maria la Maggiore din Roma, datat înainte de prima jumătate a secolului al V-lea, este întâia reprezentare plastică identificabilă, în credinţa creştină, cu secvenţa Regilor Magi, având o scenă a Epifaniei în registrul secund, deasupra celei a uciderii pruncilor, într-o compoziţie ce nu pare specific romană, ci provine din cristologia orientală. Tot în Italia, la Florenţa, la Palazzo Medici a fost construită, la jumătatea secolului al XV-lea, Cappella dei Magi, Capela Regilor Magi, ale cărei ziduri sunt aproape în întregime acoperite de un ciclu de fresce realizate de pictorul renascentist Benozzo Gozzoli, înfăţişând procesiunea enigmaticelor personaje orientale spre Betleem.
Iniţial păstrate la Constantinopol, unde fuseseră aduse de la Saba, de către împărăteasa Elena, relicvele celor trei înţelepţi din Orient au ajuns mai târziu la Milano, prin bunăvoinţa episcopului cetăţii, Eustorgiu, însă în 1164, împăratul Sfântului Imperiu Roman, Federic Barbarossa, a invadat orașul Milano, iar marele său cancelar a luat relicvele şi le-a mutat la Köln, unde era arhiepiscop, construind aici o nouă catedrală, special pentru a adăposti osemintele legendarelor personaje, care au devenit şi patroni ai oraşului. În secolul al XIII-lea, relicvele au fost aşezate în cutia de argint unde se află şi în prezent, un mare sarcofag triplu, în forma unei bazilici, structura de bază fiind din lemn, acoperit cu aur şi argint şi decorat cu filigranuri, smalţ şi o mie de pietre preţioase. În jurul anului 1199, împăratul Otto al IV-lea a donat catedralei din Köln trei coroane aurite pentru Regii Magi, iar blazonul oraşului poartă cele trei coroane ca simbol al lor.
Al doilea cel mai important sanctuar din lume dedicat Regilor Magi se află la Tizimín, Yucatán, în Mexic, localnicii povestind că statuile acestor personaje au ajuns în oraş în mod misterios. Se spune că, demult, trei oameni doreau foarte mult să ajungă la Tizimín, dar erau atât de departe, încât nimeni nu cuteza să se aventureze într-un voiaj atât de lung, aşa că s-au ascuns într-o ambarcaţiune care să îi lase în zonă, însă acel vas a naufragiat. La scurt timp, pe o plajă din apropiere de oraş au fost găsite trei statui cam de un metru înălţime şi, indiferent cum erau aşezate, privirea lor se îndrepta spre Tizimín, aşa că localnicii au decis să le mute la ei în oraş, mai ales după ce au constatat că semănau cu Regii Magi. Se mai spune că, după cucerirea noului continent, în era colonială, călugării franciscani au construit, în 1666, parohia magilor (Santos Reyes), în jurul căreia se organizau sărbătorile religioase legate de Naşterea lui Iisus. Şi, cu toate că datează aici din vremea colonizării europene, festivitatea acestor personaje a căpătat o identitate proprie şi o organizare oficială abia în 1847.
La Ibi, în provincia Alicante, Spania, un monument inaugurat în 1974, dedicat celor trei Magi se înalţă în Plaza de los Reyes Magos, operă a sculptorului Aurelio López Azauste. La Logroño, tot în Spania, în 2009 a fost inaugurată, cu personaje interpretându-i pe Regii Magi, o sculptură care îi reprezintă, în rotonda situată lângă Estadio Las Gaunas, unde ei aterizează an de an, la 5 ianuarie. O altă localitate care a onorat cele trei personaje descrise și în Biblie este Juana Díaz, din Puerto Rico, unde există două monumente dedicate Magilor: cel mai vechi, din piaţa din faţa Primăriei, datează din 1986, fiind opera artistului Naldo de la Loma, iar cel mai recent, din anul 2000, se află în apropiere de intrarea sudică în oraş. ‘Fiesta de Reyes’ din oraşul Juana Díaz îşi are originile la finele secolului al XIX-lea, după sosirea preotului spaniol Valentín Echevarría la Parohia San Ramón Nonato de aici, unde a iniţiat un nou ciclu al teatrului ecleziastic, demult apus în Europa. Pentru documentarea acestei tradiţii atât de vechi era nevoie şi de un loc special, astfel luând naştere Casa Museo de los Santos Reyes din Juana Díaz. Acest prim muzeu tematic dedicat celor trei Magi, din întreaga Americă Latină, a fost inaugurat în 2004, cu ocazia celei de-a 120-a aniversări a festivităţilor închinate lor, în Juana Díaz. Călătorii care ajung la Natal, Rio Grande do Norte, Brazilia, sunt întâmpinaţi de Pórtico Monumental de Natal sau Pórtico dos Reis Magos, o imensă stea din beton, iluminată noaptea, sub care se află o statuie a celor trei Regi din Orient, şi ea iluminată. În cultura tradiţională braziliană, sărbătorile de Crăciun sunt marcate de grupuri care vizitează casele, cântând în cinstea Regilor Magi până pe 6 ianuarie, conform unei tradiţii venite din Spania, care s-a înrădăcinat aici în secolul al XIX-lea.
RADOR – Cristina Zaharia
