Presa internațională se arată în continuare preocupată de evoluția pandemiei de coronavirus. ”Valul epidemic continuă să lovească”, titrează Le Monde, care detaliază: ”Acest val a debutat în toamna trecută și s-a relansat la sfârșitul lui 2021, după sosirea variantei Omicron, mult mai contagioasă decât predecesoarele, chiar dacă severitatea simptomelor produse de aceasta este mai redusă”. ”În SUA s-au înregistrat 1 milion de cazuri într-o singură zi, iar în Marea Britanie, 200.000. Franța nu este nici ea ocolită, cu 272.000 de cazuri de contaminare înregistrate în 24 de ore. ”Cifrele ne dau amețeli, dar ne așteptam la ele, se știa că varianta Omicron este extrem de contagioasă”, a declarat ministrul francez al sănătății, Olivier Véran, citat de același Le Monde. De cealaltă parte a Canalului Mânecii, premierul Boris Johnson avertizează că cei care cred că bătălia cu virusul s-a încheiat greșesc profund, și anunță măsuri de urgență, printre care se numără trimiterea de urgență a 100.000 de teste rapide gratuite pentru lucrătorii esențiali din economie – notează la rândul său The Independent.
Între timp, OMS solicită ţărilor atingerea obiectivului de inoculare de 70% din populaţia globală până în luna iulie a acestui an, după cum notează BBC, care adaugă că acest lucru este teoretic posibil, având în vedere capacităţile de producţie actuale, dar se va întâmpla doar dacă ţările şi producătorii permit şi ţărilor mai sărace să aibă acces la doze. Organizaţia Mondială a avertizat că este imposibil ca cele mai dezvoltate ţări din lume să iasă mai repede din pandemia de coronavirus, în timp ce categoriile vulnerabile din celelalte state nu au acces nici măcar la prima doză, mai precizează BBC.
Diplomații și analiștii continuă să privească cu îngrijorare situația de la frontiera ruso-ucraineană. Conform publicației militare americane STARS AND STRIPES, NATO va organiza vineri 7 ianuarie o întâlnire virtuală a miniștrilor de externe din cele 30 de țări membre pentru a evalua situația din Ucraina și viitoarele discuții cu Rusia. Aceste discuții vor fi urmate de o reuniune a Consiliului Rusia-NATO pe 12 ianuarie și de negocieri la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, la Viena, pe 13 ianuarie. De la Moscova, agenția TASS consideră că videoconferința are ca scop discutarea solicitărilor Rusiei privind securitatea europeană. Anterior, Moscova și-a exprimat intenția de a discuta cu NATO inițiativele sale în domeniul securității europene, care includ cereri de retragere a armelor nucleare americane din Europa, abandonarea desfășurării forțelor militare convenționale NATO în apropierea granițelor Federației Ruse și renunţarea la politica de atragere a Ucrainei și Georgiei în NATO, reamintește agenția oficială rusă.
Dincolo de politica mușchilor încordați, ”Rusia nu are condițiile demografice necesare pentru a susține un război”, crede publicația americană FOREIGN POLICY, pentru care colapsul natalității din anii ’90 afectează acum ambițiile Moscovei. ”În 2021, Rusia a suferit cel mai mare declin natural al populației sale de după al doilea război mondial, pierzând 997.000 de locuitori între octombrie 2020 și septembrie 2021. Rusia e pe cale să intre într-o perioadă îndelungată și dureroasă de declin demografic intern – care îi va obstrucționa ambițiile expansioniste pe plan extern”, este concluzia articolului din Foreign Affairs.
Pandemia care pare să se prelungească sine die afectează în continuare economiile europene, care așteaptă gura de oxigen numită PNNR – planul național de redresare și reziliență. LA STAMPA constată însă că maxi-ajutorul financiar european pentru Italia este încă o necunoscută pentru majoritatea locuitorilor acestei țări: doar doi din zece italieni cunosc conținutul și distribuția bugetului PNNR. ”Deși este un instrument uriaș, de o importanță excepțională, totuși doar 21% dintre italieni, echivalent cu aproximativ 9 milioane de concetățeni, au cunoștințe specifice despre acest Plan, în timp ce 62% au doar o înțelegere aproximativă a acestuia”, constată La Stampa, citând un studiu bazat pe sondaje Ipsos.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR