Protestele din Kazahstan s-au extins în toată ţara. Preşedintele ţării Kasim-Jomart Tokaiev a acceptat demisia guvernului şi a anunţat că a preluat conducerea consiliului de securitate a ţării şi a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul Kazahstanului. Protestele s-au declanşat în urmă cu patru zile, după ce guvernul a liberalizat preţul autogazului (LPG), însă observatorii sunt de părere că demonstranţii vor înlăturarea sistemului corupt al fostului preşedinte, Nursultan Nazarbaev
Decizia de extindere a stării de urgenţă s-a luat după ce în Taldikorgan – sediul administrativ al regiunii Almati – protestatarii au dat jos statuia lui Nursultan Nazarbaev, ridicată în 2016 – a transmis portalul de ştiri kazah Kaz-Tag. În Almati, circulaţia pe timp de noapte a fost interzisă. Aşa cum am scris, protestatarii au ocupat aeroportul oraşului Almati. Zeci de demonstranţi au reuşit să intre în sediul Consiliului de Securitate (KGB) din oraş, iar preşedintele îi acuză de violenţă pe protestatari.
Miercuri dimineaţă, prim-ministrul Askar Mamin şi guvernul său au demisionat şi preţul gazului lichefiat şi a autogazului a fost restabilit, dar protestatarii nu au mai putut fi calmaţi. În Almati – fosta capitală a ţării – mulţimea a intrat cu forţă în sediul partidului de guvernământ Nur Otan, după care a dat foc clădirii, ca şi primăriei oraşului şi sediului procuraturii. Şi în alte oraşe au fost ciocniri între protestatari şi forţele de ordine. În Aktoba, poliţia a declarat că nu va deschide focul asupra demonstranţilor, iar, după unele informaţii, în Pavlodar poliţiştii au trecut de partea protestatarilor. În alte oraşe, forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene, gloanţe de cauciuc şi grenade asurzitoare. În Almati, sute de persoane au fost reţinute. Potrivit datelor oficiale, până miercuri dimineaţa, 95 de poliţişti au fost răniţi.
Pentru a îngreuna organizarea protestelor în toată ţara autorităţile au deconectat internetul, astfel portalele independente nu mai pot fi accesate şi nu funcţionează nici mesageria telefoanelor mobile. Mai mulţi jurnalişti străini, care transmiteau de la proteste au fost conduşi la secţille de poliţie şi, din acest motiv, Radio Europa Liberă a depus un protest oficial.
Oamenii, trecând repede peste problema preţului gazului, solicitau, miercuri, deja plecarea definitivă din politică al lui Nursultan Nazarbaev, supranumit „Bătrânul”. Politicianul, care a condus republica încă din timpul URSS, are în prezent vârsta de 81 de ani şi, în 2019, în mod formal i-a predat puterea lui Tokaiev (pe care tot el l-a ales pentru funcţia de preşedinte), însă din spatele cortinei tot el a tras sforile – este de părere expertul regiunii, Sz. Bíró Zoltán citat de Népszava. Până miercuri, Nazarbaev a condus Consiliul de Securitate din Kazahstan. În urma protestelor puternice, funcţia a predat-o lui Tokaiev. PreşedinteleTokaiev nu a mai apărut de câteva zile în public, evită pronunţarea numelui lui Nazarbaev şi insistă că el este preşedintel ţării. Potrivit unor surse din Kazahstan, preşedintele este gata să părăsească ţara. Deocamdată, însă, este membru în Consiliul Constituţional (care are rolul curţii constituţionale) şi el poartă titlul „Elbasi”, adică „Capul poporului” (miercuri după masă însă site-ul instituţiei elbasy.kz nu a mai putut fi accesat).
Nazarbaev a fost, până acum, o persoană intangibilă. Astfel, familia lui a putut aduna o avere impresionantă din vămuirea banilor sosiţi în ţară ca preţul ţiţeiului şi a gazului natural. Rudele fostului preşedinte au cumpărat imobile în Europa şi în Statele Unite, în valoare de 785 de milioane de dolari.
Este de menţionat că demonstraţiile au început atunci când guvernul a liberalizat preţul autogazului, care de la 37 tenge/litru (45 de bani) a ajuns la dublul acestuia (în România în prezent este 3,816 lei/litru). Kazahstan este o ţară bogată în ţiţei şi gaze naturale. GDP-ul ţării este al doilea cel mai mare din zona postsovietică (depăşeşte şi pe cel al Ucrainei). Investiţii străine foarte importante au sosit în Kazahstan, însă şi inflaţia a crescut (în prezent este 9%), fapt ce a iritat populaţia. Experţii occidentali sunt de părere că, sub masca stabilităţii aparente, de un timp a devenit sesizabilă nemulţumirea tinerilor, care se informează de pe internet. Ei doresc să se termine cu corupţia sistemului patronat de fostul preşedinte Nazarbaev şi ţara să treacă la o democraţie reală. Kazahstan este, până acum, cel mai fidel şi cel mai imporant aliat al Rusiei. Potrivit agenţiei TASS, guvernul rus „urmăreşte cu mare atenţie” evenimentele. Sz. Bíró Zoltán este de părere că, în toiul crizei ucrainiene, pentru preşedintelui rus Vladimir Putin este foarte neplăcută tensiunea care s-a creat şi la graniţa estică a Rusiei.
Székely Ervin, RADOR
