Proteste violente se înregistrează în Kazahstan, pe fondul majorării prețului gazului. Guvernul a fost demis, a fost decretată stare de urgență pe întreg teritoriul țării, iar reședința prezidențială a fost incendiată, anunță France24. „Revolta populară crește în Kazahstan, unde autoritățile au anunțat instituirea restricțiilor de circulație în mai multe orașe din țară, în special în capitala Nur-Sultan, în timp ce continuă manifestații violente împotriva creșterii prețurilor gazului. Poliția a folosit grenade asurzitoare contra protestatarilor la Almaty, capitala economică a țării, în vreme ce un grup de manifestanți a reușit să pătrundă în clădirea principală a administrației. Pentru a încerca să calmeze spiritele, președintele Kassym-Jomart Tokaiev a acceptat demisia guvernului condus de prim-ministrul Askar Mamin”. Mișcarea de revoltă a început duminică, după o creștere a prețurilor gazului natural lichefiat, în orașul Janaozen, în vestul acestei țări bogate în resurse naturale, apoi s-a extins la mai multe orașe. „Janaozen a fost, în trecut, scena tulburărilor celor mai sângeroase care au zguduit Kazahstanul de la independența sa față de URSS în 1991. În 2011, cel puțin 14 muncitori dintr-o exploatație petrolieră au fost uciși când poliția a reprimat o manifestație împotriva condițiilor de muncă și salariilor”, amintește France24.
Tot de la presa din Hexagon aflăm că declarațiile președintelui Emmanuel Macron referitoare la persoanele nevaccinate stârnesc agitație în clasa politică, după cum arată Le Figaro. Într-un interviu difuzat marți, președintele francez a arătat că „are chef foarte tare să enerveze” nevaccinații „până la capăt”, ceea ce a generat critici din partea politicienilor. Emmanuel Macron este acuzat de afirmații „nedemne, iresponsabile și premeditate” care arată un „cinism pueril”, de declarații „de o vulgaritate și de o violență absolut neobișnuite”, de o politică prin care urmărește „să instituie un fel de război contra unei părți a francezilor care nu au încălcat nicio lege”. De cealaltă parte, șeful grupului LREM în Adunarea Națională, Christophe Castaner, a declarat pentru France Info că francezii au „nevoie de această sinceritate”. „Afirmațiile președintelui dau claritate și avem nevoie de asta în acest moment dificil pentru țară. În fond, promovează un mod de a vorbi pe care mulți francezi îl împărtășesc”, estimează Castaner.
Despre cele mai recente date privitoare la pandemia de Covid scrie publicația grecească Proto Thema. „Nu puțini sunt epidemiologii din întreaga lume care sunt îngrijorați de transmisibilitatea ultrarapidă a Omicron și de perspectiva unei noi mutații. Responsabila pentru situații de urgență a OMS, Catherine Smallwood, și-a manifestat îngrijorarea: „Cu cât Omicron se răspândește mai repede și cu cât se reproduce mai mult, cu atât este mai probabil să fie produsă o nouă variantă”. „Bătrânul Continent continuă să fie în mijlocul ciclonului. A înregistrat peste 100 de milioane de cazuri de la începutul pandemiei. Numai în ultima săptămână din 2021 au fost înregistrate cinci milioane”, amintește Proto Thema. The Economist susține într-un articol că „numărul deceselor din cauza coronavirusului este mult mai mare decât știm. Publicația vorbește de 18,8 milioane, de aproape patru ori mai mare decât cifrele oficiale”.
Privirile presei internaționale se îndreaptă din nou spre Coreea de Nord, în contextul în care Phenianul a lansat o rachetă neidentificată care a căzut în mare. Prim-ministrul japonez, citat de La Libre Belgique, a vorbit despre o „posibilă lansare de rachetă balistică”, ipoteză susținută și de armata sud-coreeană. „Anul 2021 a fost marcat de progrese majore în materie de armament pentru Coreea de Nord, care a afirmat că a testat cu succes un nou tip de rachetă balistică lansată de pe un submarin, o rachetă de croazieră cu rază lungă și o armă lansată de pe un tren și pe care a declarat-o ca fiind un proiectil hipersonic”. „Acest nou test are loc după ce Coreea de Nord nu a răspuns propunerii Washingtonului de a se întâlni cu reprezentanți americani pentru negocieri. Negocierile cu Statele Unite sunt într-un punct mort după eșecul, în 2019, al întâlnirii dintre Kim Jong Un și Donald Trump, pe atunci președinte al Statelor Unite”, amintește La Libre Belgique.
În Turcia, investitorii care cumpără sume mari de valută intră în vizorul autorităților, scrie ziarul grecesc To Vima. În plus, li s-a cerut băncilor să ia măsuri pentru a-și împiedica clienții să folosească piața spot pentru tranzacții legate de compensarea riscului, în lupta de a tempera prăbușirea lirei. Banca Centrală a Turciei a cerut instituțiilor financiare să furnizeze orice informații cu privire la orice achiziții de sume mari de dolari care ar putea afecta negativ piața și să transmită totodată și toate datele investitorilor respectivi”. După cum mai arată To Vima, „lira a scăzut cu peste 20% față de dolar în ultimele două săptămâni, fiind afectată de o serie de reduceri agresive ale ratei dobânzii care a împins inflația la cel mai mare nivel din ultimele două decenii”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
