Justiția indică un potențial „abuz de putere” și „foloase necuvenite”în cadrul negocierilor
În paralel, Oficiul Ombudsmanului European a lansat o anchetă asupra conversațiilor private dintre șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer,
Albert Bourla.
Cu doar 40 la sută din populație având schema completă, România este, doar în urma Bulgariei, țara cu cei mai puțini cetățeni vaccinați din întreaga Uniune Europeană (UE). Acest scenariu se explică printr-o extremă dreapta puternică, promotoare a teoriilor conspirației, care face apel la proteste față de măsurile dispuse de guvern, dar și prin neîncrederea unei părți a populației în achiziția a milioane de vaccinuri. Astfel că Direcția Națională Anticorupție (DNA) română a decis să deschidă o anchetă pentru suspiciunea de „abuz de putere” și „foloase necuvenite” în negocierile pentru serurile de imunizare. În paralel, Ombudsmanul European a lansat o anchetă asupra conversațiilor private dintre șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla. Comisia Europeană susține că, prin respectarea reglementărilor interne, mesajele schimbate între cei doi pentru încheierea contractului de cumpărare a vaccinului au fost eliminate, fapt care alimentează și mai mult suspiciunile.
România: achiziții în exces și abuz de putere
Potrivit procurorilor, DNA din România a inițiat investigații privind circumstanțele în care țara balcanică a cumpărat „în exces” vaccinuri împotriva coronavirusului. Instituția încearcă să depisteze un posibil „abuz de putere” care ar avea ca rezultat foloase necuveniute pentru oficialii statului. „Din câte știu, procedurile urmate pentru cumpărarea vaccinurilor în toate țările UE au fost aceleași și au fost elaborate de Comisia Europeană”, s-a apărat Valeriu Gheorghiță, șeful campaniei naționale de vaccinare, potrivit portalului românesc Hotnews.
Pe 14 iulie, premierul Florin Cîțu a declarat că România a dispus achiziționarea a 120 de milioane de doze de vaccinuri (pentru o țară cu 19 milioane de locuitori) pe baza unei strategii adoptate la nivelul UE, care permite, în funcție de situație, revânzarea sau donarea. El a mai dat asigurări că prețul integral al dozelor va fi cunoscut atunci când România va trebui să plătească pentru ele.
Ancheta DNA privind achiziționarea de vaccinuri „este binevenită”, a spus Vlad Voiculescu, un fost ministru al sănătății, care a fost în funcție la începutul anului trecut, când țara a făcut primele comenzi de vaccinuri. După ce a părăsit portofoliul sănătății, Voiculescu a făcut o dezvăluire, afirmând că, „în urma unor decizii pripite, tot printr-o decizie a lui Cîțu, România a comandat irațional un număr mare de vaccinuri, a cumpărat mai multe doze decât era necesar și a ajuns să vândă și să doneze mai multe milioane de vaccinuri decât oricare altă țară a Europei”. Fostul ministru al sănătății susține că acest lucru nu a fost „din motive umanitare, ci pentru că altfel vaccinurile ar fi expirat”. În acest fel, România a donat un număr imens de doze unor țări ca Danemarca, Vietnam, Irlanda, Coreea de Sud sau R.Moldova.
UE: schimb suspect de mesaje
Plângerile privind tranzacțiile suspecte, pe fondul crizei pandemice, au ajuns și în UE. Ombudsmanul European, Emily O’Reilly, a deschis o investigație cu privire la refuzul executivului UE de a oferi acces public la informații legate de achiziționarea de doze de vaccin anti-Covid. Cazul a apărut după publicarea unui articol în ziarul The New York Times, în aprilie anul trecut, care relata despre un schimb de apeluri telefonice și mesaje între șefa Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla.
Problema a fost nu atât din cauza contactului direct dintre cei doi (Bourla a spus că a existat „multă încredere pentru că am intrat în discuții profunde”), cât din cauza faptului că Executivul european a primit o cerere de acces la mesaje și, spre surpriza multora, a răspuns că nu mai există înregistrările. UE susține că mesajele text sunt în general „de scurtă durată” și, în principiu, sunt eliminate din arhivă.
„În principiu, acestea nu conțin informații importante cu privire la aspecte legate de politicile, activitățile și deciziile Comisiei”, a declarat Ilze Juhansone, secretarul general al Comisiei Europene. În acest sens, „politica Executivului de păstrare a evidențelor ar exclude, în principiu, mesageria instantanee”. Aceasta înseamnă că, dacă dorește Comisia să ascundă ceva, poate comunica prin WhatsApp fără a lăsa urme.
În aprilie anul trecut, von der Leyen promisese UE să negocieze doar cu Pfizer, cumpărând 1,8 miliarde de doze. Premierul bulgar Boiko Borisov a fost cel care a protestat la Bruxelles, pentru că firma farmaceutică americană a decis să majoreze prețul fără o notificare prealabilă: a trecut de la 15,5 la 19,50 euro pe doză. Von der Leyen a acceptat, în ciuda unor critici, și a încheiat un contract care costa, la acea vreme, în jur de 35 de miliarde de euro.
„Cum a putut Comisia Europeană să accepte să cedeze în fața companiilor farmaceutice în acest fel?”, a întrebat deputata Parlamentului European, Manon Aubry, în urmă cu câteva zile. Recent a avut loc o întâlnire între echipa O’Reilly și reprezentanți ai Comisiei Europene. Se așteaptă ca O’Reilly să publice, în curând, un raport conținând concluziile acelei întâlniri, deși este puțin probabil ca investigația să aibă vreun efect.
https://www.pagina12.com.ar/393891-rumania-investiga-una-presunta-corrupcion-en-la-compra-de-va/
Autor: Guido Vassallo
PAGINA12 (Argentina) – 7 ianuarie
