”NATO și Rusia în impas” după discuții de aproape patru ore purtate la Bruxelles, constată Politico, detaliind că în timp ce Rusia refuză să-și retragă trupele de la granița cu Ucraina, Occidentul respinge categoric cererile Moscovei de încetare a extinderii Alianței Nord-Atlantice și de retragere a forțelor NATO din Europa de Est. ”Trebuie să ne pregătim ca Rusia să opteze pentru confruntare. Au fost antecedente. Ar fi o eroare strategică gravă care ar avea consecinţe grave”, a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de La Libre Belgique. Totuși, Stoltenberg a mai susținut că deși au fost constatate „diferenţe majore” cu Moscova privind securitatea Europei, ţările din NATO rămân deschise pentru dialog. La rândul ei, Rusia a transmis ”în mod sincer și direct, Alianței Nord-Atlantice că o nouă escaladare a situației ar putea duce la consecințe grave pentru securitatea europeană”, notează agenția rusă Ria Novosti, citându-l pe adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Gruşko. În plus, Ministerul rus al Apărării acuză că ”NATO ignoră inițiativele Rusiei de dezescaladare”. ”Acest lucru creează condiții prealabile pentru izbucnirea unor incidente și conflicte și subminează fundamentele securităţii” – se mai afirmă în comunicatul ministerului, citat de asemenea de Ria Novosti.
Pe frontul luptei cu coronavirusul, ”Europa începe treptat să ia în considerare tratarea COVID precum gripa”, constată Bloomberg. După ce Spania a devenit prima națiune europeană importantă care sugerează în mod explicit că oamenii vor trebui să învețe să trăiască cu coronavirusul, ideea tratării Covidului ca pe o boală endemică începe să câștige treptat teren, ceea ce ar putea determina o reevaluare a strategiilor guvernamentale de combatere a virusului. Însă pentru țări precum Franța, Germania, Italia și România – unde cazurile zilnice sunt la niveluri ridicate – ar fi oricum prea devreme pentru a vorbi despre așa ceva, consideră publicația greacă Naftemporiki, adăugând că același lucru este valabil și pentru Grecia, unde numărul de decese zilnice și de pacienți intubați rămâne la niveluri înalte. Pe de altă parte, Organizația Mondială a Sănătății avertizează că ”deși varianta Omicron provoacă o formă de boală mai puțin severă decât Delta, rămâne un virus periculos, în special pentru cei care nu sunt vaccinați”, transmite agenția italiană ANSA.
Criza coronavirusului continuă să genereze tensiuni sociale și politice. La Sofia, un protest național împotriva certificatului verde şi a măsurilor antiepidemice a degenerat în ciocniri cu forțele de ordine, notează publicația bulgară Darik, detaliind că tensiunile au crescut de mai multe ori, în încercarea mulţimii de a sparge cordonul de poliţişti și de a intra în clădirea Parlamentului. Mai multe persoane, inclusiv polițiști, au fost rănite în timpul ciocnirilor, noteză Reuters, subliniind totodată că Bulgaria, țara cu cea mai mică rată de vaccinare din Uniunea Europeană, a raportat miercuri un număr record de infecții zilnice, pe fondul răspândirii variantei extrem de contagioase, Omicron, mai notează Reuters.
În Marea Britanie, premierul Boris Jonhson se confruntă cu un adevărat ”Partygate”, constată Les Echos. Fragilizat de un nou scandal după ce a recunoscut participarea la o petrecere organizată în Downing Street în luna mai 2020, în timp ce țara se afla în plină carantină împotriva coronavirusului, Johnson a primit miercuri mai multe solicitări de a-și da demisia, detaliază cotidianul francez. Sub titlul ”Boris Johnson, o viață publică și privată construită pe minciuni” și ziarul italian La Stampa consideră că ”acest incident îl va costa foarte scump” pe premierul britanic mai ales că ”popularitatea lui se află la cele mai scăzute cote, iar ziarele londoneze reamintesc toate prostiile făcute de Boris Johson, prezentând o listă cu adevărat impresionantă”.
În privința evoluțiilor economice, Statele Unite înregistrează cea mai mare rată a inflației din ultimele patru decenii, după ce în luna decembrie prețurile de consum au crescut cu 7% în raport cu anul anterior. ”Dacă prețurile vor continua să crească, un scenariu de coșmar pentru economia americană este o posibilitate reală” conchide CNN. În Ungaria, în contextul unor măsuri pentru combaterea inflației în creștere, premierul Viktor Orban a anunțat că guvernul va impune reducerea prețurilor pentru unele alimente de bază, precum făină, zahăr, ulei de floarea-soarelui, lapte, carne de porc și piept de pui, la nivelul prețurilor practicate la mijlocul lunii octombrie, transmite Reuters. Și tot Reuters notează că România are în plan reducerea TVA-ului la curentul electric începând cu luna aprilie pentru a contracara creșterea prețurilor la energie. Agenția amintește că România ”are deja o schemă de ajutor pentru gospodării bazată pe plafonarea prețului la gaze și curent electric și pe acordarea de subvenții până la un anumit nivel al consumului lunar”, dar ”banca centrală a țării a declarat luni că se așteaptă ca inflația anuală să crească gradual pe parcursul lunilor următoare, depășind prognozele pe termen mediu, din cauza tarifelor mai mari la gaze și energie, în ciuda plafonărilor și subvențiilor”, mai notează Reuters.
(Carolina Ciulu)
