RADIO FRANCE INTERNATIONALE, 17 ianuarie 2022 – Cazul polițistului care a omorât o fetiță în Bucuresti și a rănit o altă într-un accident rutier a indignat opinia publică și aduce din nou în prim plan modul în care instituții menite să protejeze cetățenii acționează într-un mod care ridică multe semne de întrebare. Lipsa de reacție a ministrului de interne, modul în care s-a gestionat cazul readuce în discuție o problemă a Poliției Române, după cum explică la RFI jurnalista Emilia Șercan de la Pressone.ro.
E.Ș: În interiorul Poliției Române este o majoră lipsă de profesionalizare, polițiștii dacă ar fi educați, pregătiți în mod potrivit, situații de tipul acesta ar fi probabil mult mai rare, mai degrabă ar fi excepții.
Rep: În ce măsură are legătură cu faptul că prin investigațiile pe care le-ați făcut de-a lungul timpului ați arătat că cei care ar trebui să-i formeze au mari probleme.
E.Ș: Lucrul acesta spune acesta spune multe lucruri despre educația celor care ajung să fie angajați în Ministerul de Interne și mai ales a absolvenților de la Academia de Poliție.
Avem o problemă sistemică în privința educației militare sau a educației în Academia de Poliție, problemă care deja a devenit sistemică din cauza faptului că cei care ar fi trebuit să îi pregătească, să îi educe pe viitorii absolvenți aveau ei probleme foarte mari.
Probleme de CV, persoane care practic și-au inventat cariere universitare, fără absolut niciun fel de legătură cu mediul academic, au ajuns să promoveze în posturi universitare, din nou fără niciun fel de legătură cu mediul academic și fără să aibă capacitatea de a transmite informația necesară pentru pregătirea acestor polițiști.
Rep: Bine, presupunem că și acești polițiști au un oarecare discernământ, ei par să acționeze dintr-un reflex, verificarea victimei cu bocancul e un reflex….
E.Ș: Situația în care se află Poliția Română este complexă. O parte din motivul degradării calității profesionale a polițiștilor ține de educație, cealaltă parte ține de mentalitate și de modul în care instituțiile, care sunt parte a Poliției Române, sunt conduse, sunt organizate.
Cred că în momentul în care nu ai niciun fel de responsabilitate pe linie profesională, când nu ai niciun fel răspundere pe linie profesională, dincolo de responsabilitate, se ajunge la situații de genul acesta.
Haideți să ne uităm cine sunt cei care conduc diverse structuri din Poliția Română în momentul de față, să ne uităm la pregătirea lor, să ne uităm la trecutul lor profesional, să vedem modul în care au fost avansați.
Vedem că factorul politic este extrem de prezent în modalitatea de promovare a polițiștilor în funcții de conducere. Cred că toate aceste lucruri contează foarte mult. Noi mai degrabă vedem că șefii poliției se schimbă o dată cu schimbarea clasei politice și cu schimbarea puterii politice.
Ceea ce este absolut inadmisibil, dacă de fapt în funcții care sunt eminamente cu o pregătire distinctă și care au un traseu clar care ar trebui să fie desprins de clasa politică de fapt sunt controlate de clasa politică ajungem în această situație, situația în care vedem că lucruri de felul acesta se întâmplă din ce în ce mai frecvent.
Rep: Nu e doar reacția a celui care a provocat accidentul ci și a colegilor. Deci prima reacție nu e să suni la salvare ci îți suni colegii care vin, din ce relatează martorii, și încearcă mușamalizarea, încearcă scoaterea, extragerea lui de acolo…
E:Ș: Evident, că asta arată o mentalitate de castă, o mentalitate construită într-un sistem ermetic, lipsit de control civil, lipsit de orice fel de responsabilitate și răspundere așa cum spuneam mai devreme și atunci clar reflexele în situații de tipul acesta sunt mai degrabă de a acoperi, de a mușamaliza. În cazul acesta cu atât mai mult ar fi trebuit să fie sunată salvarea și chemate ajutoare medicale. Nu chemați alți polițiști care ce să facă? Ce să facă? Să constate ce anume?
Rep: În ce măsură un ministru pus politic poate da un semnal „gata vreau să se facă o anchetă”. A venit o reacție de la premier care a cerut, dar ministrul de interne tace.
E.Ș: Ministru de interne ar fi trebuit să demită probabil până în momentul în care noi vorbim acum toți superiorii polițistului care se află în această situație. Ministrul de interne știe foarte bine care este situația de la Academia de Politie și tolerează în continuare lipsa de reformă care trenează de ani și ani de zile. Nu pune în mod categoric un picior în prag pentru că acolo este până la urmă locul în care se formează elita Ministerului de Interne și persoanele care urmează să ajungă in funcții de conducere în ministerul de interne, în 3 ani, în 5 ani, în 7 ani, în 10 ani, în 20 de ani.
Rep: Din păcate este un caz tragic, nu e singular. A fost Caracal, a fost cazul în București al unor cetățeni, care undeva ar trebui să se simtă protejați atunci când văd o uniformă, un polițist, au fost luați, bătuți…
E.Ș: Povestea de la secția 16 este întâmplată în mandatul ministrului Bode, povestea de la Onești este întâmplată în mandatul ministrului Bode, povestea de la Pitești este întâmplată în mandatul ministrului Bode.
Sunt cazuri foarte grave petrecute în ultimii 2 ani de când domnul Bode deține funcția de ministru de interne, cazuri grave pe care le-am văzut cu toții, care ne-au șocat, ne-au revoltat și cu toate astea dumnealui nu a luat măsurile pe care le are la îndemână și pe care poate să le ia prin prisma funcției pe care o deține.
Rep: Asta ce înseamnă? Nu e conștient de ce se întâmplă?
E.Ș: Pe de-o parte poate să nu fie conștient de gravitatea lucrurilor care se întâmplă, de partea cealaltă poate să fie, așa cum li se întâmplă oamenilor politici, foarte rapid înghițiți de sistem.
Să devina captivi de sistem, prizonierii sistemului și mai degrabă să încerce să acopere lucrurile care se întâmplă în interior decât să le schimbe, să acționeze atunci când este cazul și să le corecteze tot atunci când este cazul.
Autor Andreea Orosz
