Perspectiva ameliorării pandemiei, tensiunile dintre Rusia și Occident și alegerea unei noi președinte a Parlamentului European sunt subiectele abordate azi cu predilecție de presa internațională.
Revista științifică Nature scrie că bilanțul mondial al deceselor provocate de pandemie poate fi mult mai mare decât cel raportat. Dacă țările de pe glob au raportat în doi ani de pandemie un total de 5,5 milioane de morți, modelele utilizate de Institute for Health Metrics and Evaluation din Seattle estimează bilanțul la 12 milioane, iar cele folosite de săptămânalul britanic The Economist avansează un total de 12-22 milioane de decese în exces. Agenția Reuters remarcă dublarea numărului de cazuri noi în România, care se apropie deja de recordul absolut stabilit la valul precedent, în octombrie, când ajunsese prima în lume la numărul de decese zilnice per milion de locuitori. În ciuda acestui fapt, „spitalizările rămân încă relativ puține”, iar decesele sunt de ordinul zecilor, față de ordinul sutelor în octombrie. Euronews analizează cauzele pentru care imunizarea e „catastrofal de redusă” în țări precum Slovacia (48%), România (41%) și Bulgaria (28%), găsind o corelație cu un sondaj Eurobarometer de anul trecut. Numai 2% din români și 4% din bulgari au fost capabili să răspundă corect la măcar opt din 11 întrebări științifice de cultură generală, comparativ cu peste 40% în statele nord și vest-europene. Valul Omicron crește vertiginos și în Bulgaria, informează publicația Darik, iar 90% din pacienții de la ATI sunt nevaccinați. Sofia și-a schimbat însă strategia pandemică, impunând acum noi restricții în funcție de gradul de ocupare al secțiilor ATI dintr-o regiune și ignorând numărul zilnic de cazuri noi. „Ținem cont de caracteristicile diferite ale Omicron, care ar trebui să aibă o evoluţie mai uşoară, fiind ocupate mai puţine paturi”, a explicat un responsabil, precizând că „Omicron se va obişnui cu organismul nostru” și „e posibil să pună capăt pandemiei”. Și Suedia a renunțat să le mai ceară străinilor test negativ la intrarea în țară, consemnează site-ul TheLocal.se, la mai puțin de o lună după introducerea restricției, tocmai din cauza ratei ridicate de transmisie. „Călătorii nu mai sunt considerați un risc special capabil să afecteze răspândirea variantei Omicron în Suedia”, a explicat guvernul. În Franța, cotidianul Libération semnalează că vârful valului cinci pare a fi trecut deja în țară și în lume, citând un reprezentant OMS care întrevede „luminița de la capătul tunelului”. Cel mai mare risc l-ar reprezenta acum apariția unei noi variante, caz în care luminița ar deveni farurile „unui tren venind din sensul opus pentru a ne izbi”. Mult mai optimist, ziarul american The Wall Street Journal proclamă sfârșitul imunității de turmă și substituirea ei cu o „super-imunitate”. Omicron e capabilă să ocolească protecția vaccinurilor și a trecerii prin boală, făcând imposibilă imunitatea de turmă. Pe de altă parte, consideră unii cercetători, ea ne va oferi o „super-imunitate – o protecție mai puternică împotriva noilor variante și chiar și a unor eventuale noi coronavirusuri”. Cu alte cuvinte, „viața normală va fi posibilă chiar dacă virusul va continua să se răspândească și să se modifice”.
Pe frontul geopolitic adus în prim-plan de concentrarea trupelor rusești la granița ucraineană continuă tentativele de dialog diplomatic, informează La Libre Belgique. „NATO a invitat marţi Rusia la noi discuţii despre Ucraina”, amenințând-o concomitent că „dacă va decide să folosească din nou forţa împotriva Ucrainei, va trebui să plătească un preţ mare cu sancţiuni economice, financiare şi politice”. Germania a anunțat în premieră că „e gata să suspende proiectul Nord Stream 2 dacă Rusia ar ataca Ucraina”, a declarat marţi cancelarul german Olaf Scholz, citat de Reuters. Și SUA au reiterat marți că „nu exclud nici o măsură împotriva Moscovei, inclusiv deconectarea băncilor ruseşti de la sistemul de plăţi SWIFT”, transmite agenția rusă Ria-Novosti. Cotidianul american The Washington Post consideră că abordarea administrației Biden în privința Ucrainei e o „nebunie” și că, cu atâtea probleme interne și externe pe cap, ultimul lucru de care au nevoie SUA e un război prin intermediari ori direct cu Rusia. El propune încheierea unui „compromis real” cu Putin, pe baza faptului că Moscova cere consfințirea de jure a unei situații de facto: Ucraina și Georgia nu au șanse să fie primite în NATO, iar SUA au exclus deja o intervenție militară în favoarea lor. La rândul ei, și Rusia ar trebui să le accepte neutralitatea și să le garanteze independența acestor state. Cu nimic mai puțin critic față de guvernul de la Berlin e un editorial al săptămânalului german Der Spiegel, care acuză o abordare „evazivă” și chiar o „paralizie inexplicabilă” în fața amenințării Moscovei. Motivul ar fi disensiunile de politică externă, atât între social-democrații cancelarului Scholz cât și între cele trei partide de guvernare. Der Spiegel propune însă o linie dură, axată pe înarmarea Ucrainei și înghețarea gazoductului Nord Stream 2. „Pasivitatea lui înseamnă că Berlinul nu e un pivot al Europei, ci un vid de putere în inima ei”, atacă și britanicul The Telegraph sub titlul „Abandonul Ucrainei de către UE e rușinos”. „Vladimir Putin poate fi un oportunist mai degrabă decât un mare strateg, însă o Europă lipsită de cap înclină balanța în favoarea [unei decizii a] lui de a trece la acțiune și a pune mâna pe cât poate, cât încă o poate face.” Portalul EUObserver semnalează totuși că, la împlinirea unui an de încarcerare, UE i-a cerut Rusiei să-l elibereze „imediat și necondiționat” pe Aleksei Navalnîi, liderul opoziției ruse.
Malteza Roberta Metsola a fost aleasă marți președintă a Parlamentului European (PE), un „moment care marchează o schimbare de generații, dar și geografică la nivelul conducerii UE”, relatează site-ul Politico.ue. Ea a fost „propulsată spre victorie” de o înțelegere de ultim minut între cele mai mari trei grupuri din PE, Partidul Popular European (PPE), social-democrații (S&D) și liberalul Renew Europe. Pe lângă faptul că, la 43 de ani, e cel mai tânăr președinte PE, „alegerea unui politician din Malta, cel mai mic stat UE, ar fi fost de neconceput acum câțiva ani”, președinții fiind aleși fie din țări mari, fie din membrii fondatori ai UE. Noii președinte i se impută deja două neajunsuri: e o conservatoare anti-avort (ori cel puțin „ambivalentă”) și a obținut funcția în urma unor târguieli de culise. Ea a promis totuși că se va ghida după deciziile PE, nu după opiniile personale, consemnează Politico. Cotidianul francez Le Monde subliniază în editorialul său că „poziția personală a deputatei malteze împotriva avortului este în contradicție cu obiectivele umaniste și luminate ale UE”. Ea e o „catolică practicantă, ca marea majoritate a compatrioților ei, Malta fiind de altfel unicul stat UE în care avortul mai e încă ilegal”, fiind nevoită să „negocieze o clauză de excepție în acest sens pentru a putea adera la UE în 2004”. În plus, Metsola s-a abținut în 2021 la un vot pentru o rezoluție privind violența împotriva femeilor, deși „a apărat poziții perfect progresiste în alte mari chestiuni – imigrație, LGBT, stat de drept, corupție”, precizează Le Monde. Ziarul american The New York Times apreciază că „Metsola are o misiune grea, având în vedere că ea conduce cea mai fragmentată cameră din ultimele decenii, care trebuie să gestioneze probleme precum reducerea emisiilor de carbon, respectarea statului de drept și stabilirea unor reglementări pentru marile companii tehnologice. Ea va trebui totodată să navigheze prin relațiile PE cu celelalte două instituții: Comisia Europeană și Consiliul European. Cele trei departamente concurează deseori între ele pentru influență, în vreme ce parlamentul se luptă pentru relevanță și, deseori, pare a fi cel mai slab.” Mai mult, afirmă The Times citând un jurist francez, „Parlamentul European nu e nici parlament, pentru că nu poate avea inițiative legislative, și nu e nici european, pentru că membrii săi sunt aleși la nivel național, nu la nivel european”.
Andrei Suba, RADOR
