Ucraina continuă să rămână țara care captează în cel mai mare grad atenția presei internaționale, ea punând în discuție nu doar eventualul pericol al unei ofensive militare din partea Rusiei, ci însăși securitatea continentului european.
După ce, marți, secretarul american de stat, Antony Blinken, s-a aflat în Ucraina, miercuri, el a sosit în Germania, la Berlin, unde a discutat cu aliații europeni probleme legate nu doar de situația acestei țări, ci și de securitatea continentului european. Cotidianul britanic The Guardian subliniază că, „la Berlin, Blinken a încercat să se adreseze direct poporului rus, afirmând că Statele Unite nu înceară să îi pună în pericol securitatea”. The Guardian susține însă că, tot la Berlin, „Blinken a trebuit să clarifice și niște declarații anterioare ale președintelui american Joseph Biden, care ar fi spus că o incursiune de mai mică amploare a Rusiei în Ucraina ar putea primi o ripostă mai puțin dură”. Această afirmație a stârnit indignarea unor republicani din Congresul american, iar în publicația Defense One, o senatoare americană afirmă: „Putin nu îl ia în serios pe președinte, rușii nu îi iau în serios amenințările și e sigur că ei nu-i iau în serios nici statutul de conducător”.
Dar să revenim la articolul din The Guardian, și iată de ce: ziarul britanic pomenește și despre Emmanuel Macron, care, ieri (joi), ar fi spus că Franța este “hotărâtă să meargă chiar mai departe în cadrul NATO, pentru a se angaja în noi misiuni… mai ales în România”. Potrivit aceluiași articol, afirmațiile lui Macron au fost prmite cu bucurie de președintele român Klaus Iohannis, care, pe Twitter, ar fi transmis: “Salut cu căldură anunțul președintelui Emmanuel Macron legat de dorința Franței de a participa la o prezență militară sporită a NATO în România”.
De altfel, referindu-se la președintele Macron, ziarul francez Le Monde titrează: “Emmanuel Macron dorește ca Europa să-și impună condițiile în fața Rusiei”. Ziarul menționează că, „la Strasbourg, Macron a spus că dorește să stabilească o ordine de securitate colectivă în Europa, subliniind însă totodată necesitatea unui dialog cu președintele rus, Vladimir Putin”.
Dar ce spun ziarele rusești despre toate astea? Iată și câteva exemple. „Vladimir Putin nu are cu cine și nici de ce să se mai lupte cu Occidentul. El a ales cu multă pricepere momentul pentru o ‚nouă Ialtă’. Și apoi, cine să mai riposteze în fața lui Putin? Angela Merkel a plecat, Emmanuel Macron se luptă ca să fie reales, iar Boris Johnson e pe punctul de a-și părăsi funcția de premier din cauza scandalurilor care îl vizează’, observă ironic ziarul Pravda. Un alt cotidian moscovit, Kommersant, îl citează pe Thomas Graham, fost șef-responsabil pentru Rusia în Consiliul de Securitate Națională al Statelor Unite, care opinează: „În vederea ajungerii la un acord, e navoie de niște oameni cu vederi largi. Prin anii ’70, aveam asemenea oameni. Și erau niște oameni despre care n-ai fi crezut că ar fi capabili de așa ceva. Sper ca acesta să fie cazul și acum. Atât la Moscova, cât și la Washington, liderii trebuie să se aplece nu doar asupra crizei imediate, ci să gândească în perspectivă”, mai spune Graham.
De perspectivă par să fie însă și relațiile Rusiei cu Iranul, iar o serie de ziare străine au urmărit ultimele evenimente în acest context. Iată titlul ilustrativ al unui articol din ziarul american The New York Times: „Rusia și Iranul dau dovadă de unitate… împotriva Statelor Unite”. Ziarul informează că, „la Kremlin, președintele Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologul său iranian, Ebrahim Raisi, într-o perioadă când ambele țări sunt la cuțite cu Washingtonul”.
Și, în sfârșit, tuturor acestor evenimente li se adaugă un altul, cel puțin la fel de interesant, anunțat de cotidianul The Times of Israel: „Astăzi (vineri), China, Rusia și Iranul organizează niște manevre navale comune în nordul Oceanului Indian”.
(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
