Criza gazului pentru Europa este unul dintre principalele subiecte ale presei internaționale. Dat fiind conflictul cu Rusia pe tema Ucrainei, politicienii germani se așteaptă la o perturbare a livrărilor de gaz rusesc, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. “Pentru Rusia, iarna este momentul potrivit să pornească la război. Pământul e înghețat, tancurile înaintează bine, iar politicienii occidentali se uită îngrijorați la trupele pe care președintele Vladimir Putin le comasează în jurul Ucrainei. Din punctul de vedere al Moscovei, iarna este totodată și anotimpul potrivit pentru un război economic. Atunci când e frig, Europa este dependentă de gazul rusesc chiar mai mult decât de obicei”, mai arată Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Despre „cauza fisurii din NATO” scrie publicația turcească Sabah. „Criza ucraineană nu pare să se apropie de final. Rusia face presiuni tot mai mari. NATO, organizație în fruntea căreia se află Statele Unite, arată în fiecare zi noi vulnerabilități. Poate că ce a dat atât de mult curaj Rusiei a fost imaginea destrămată pe care o arată NATO. Pentru că nici aliații NATO nu au o atitudine comună fermă împotriva Rusiei, nici America nu poate să asigure o voință comună în această direcție. Deschiderea Germaniei față de compromisuri cu Rusia a devenit cea mai izbitoare imagine a fisurii care se adâncește în interiorul NATO în ultimele zile. În timp ce America plănuiește să scoată Rusia în afara sistemului bancar mondial și să aplice Moscovei sancțiuni dure, Germania a anunțat clar că nu va respecta această decizie. Dacă Germania nu se alătură sancțiunilor americane împotriva Rusiei, aceste sancțiuni nu mai au niciun rost”.
Regatul Unit susține că Rusia pune la cale un complot vizând înlocuirea guvernului din Ucraina, scrie The Wall Street Journal. „Regatul Unit afirmă că ar fi descoperit un complot al Rusiei vizând instalarea în Ucraina a unui guvern care să îi fie prietenos, britanicii sprijinind astfel o estimare anterioară a Statelor Unite, din care reieșea că Kremlinul plănuiește înlăturarea de la putere a conducerii din țara vecină”. “Deținem informații din care reiese că guvernul rus caută să instaleze la Kiev un guvern prorus și se gândește totodată dacă să invadeze și să ocupe Ucraina”, au afirmat, sâmbătă, într-o declarație cei de la Foreign Office.
Pentagonul anunță un nou exercițiu naval NATO în Marea Mediterană, scrie publicația spaniolă ABC. Manevrele, după cum a raportat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, “au fost planificate încă din 2020, dar au fost amânate de pandemie și nu au legătură cu escaladarea tensiunii în conflictul dintre Rusia și Ucraina”. La rândul ei, Rusia a anunțat exerciții navale „la scară largă. Peste 140 de nave de război și aproximativ 10.000 de militari vor lua parte la testele militare din ianuarie și februarie în Oceanele Atlantic, Arctic, Pacific și Marea Mediterană”, mai scrie publicația spaniolă ABC.
Şeful marinei germane demisionează după ce a cerut „respect” faţă de Putin, scrie La Libre Belgique. Kay-Achim Schönbach a demisionat din funcţie după afirmaţii controversate despre criza din Ucraina, a anunţat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării. Viceamiralul, care calificase între altele drept “inepţie” ideea că Rusia vrea să invadeze Ucraina, îşi va părăsi funcţiile „cu efect imediat”, a precizat purtătorul de cuvânt pentru AFP.
Presa europeană reține că președintele francez, Emmanuel Macron, va fi primit marți de cancelarul german Olaf Scholz, la Berlin, scrie Le Figaro. „Discuţiile despre începutul președinției franceze a UE vor fi în centrul reuniunii. Preşedinţia germană a G7 și actualitatea internațională vor fi, de asemenea, dezbătute”, a declarat Christiane Hoffmann, purtătoarea de cuvânt a guvernului german. Vor fi abordate şi chestiuni despre relațiile franco-germane. Aceasta este prima vizită a șefului statului francez la vecinul său german de când Olaf Scholz a preluat mandatul la începutul lunii decembrie, ca succesor al Angelei Merkel, care a rămas la putere timp de 16 ani, amintește Le Figaro.
Tot din actualitatea politică, presa internațională amintește că preşedintele Armeniei, Armen Sarkissian, şi-a anunţat demisia, arătând că „Constituția țării nu îi oferă prerogativele necesare pentru a influența politica internă şi externă a ţării în aceste vremuri dificile”. Potrivit Reuters, „întrebarea este de ce Președintele nu a reușit să influențeze evenimentele politice care au dus la actuala criză politică. Motivul este clar… lipsa instrumentelor adecvate – Constituția”. „Rădăcina unora dintre principalele noastre posibile probleme este ascunsă în Legea Fundamentală”, a arătat Armen Sarkissian. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/sdm2
