În contextul crizei ucrainene, SUA și NATO au respins, în mod oficial, cererile Rusiei privind retragerea forțelor occidentale din Europa de Est și abandonarea Ucrainei, notează EUObserver. Rusia nu vede nicio reacție pozitivă din partea SUA cu privire la principalele solicitări de securitate ale Moscovei, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, adăugând că președintele Vladimir Putin va hotarî cu privire la următorii pași, scrie Politico. Chiar dacă diplomația continuă, Statele Unite și o serie de aliați europeni își grăbesc pregătirile pentru eventualitatea unei noi invazii ruse în Ucraina, adaugă The Washington Post și atenționează că, între timp, Moscova pare grăbită să profite de orice diferență de opinii între Washington și aliații săi. Statele Unite, Regatul Unit și țările baltice au anunțat expedierea de echipamente de apărare la Kiev, în timp ce alte ţări, precum Danemarca, Spania sau Franța, pe lângă SUA, au trimis sau au dat dovadă de inițiativă privind consolidarea prezenței navale și aeriene în Marea Neagră și în Marea Baltică, detaliază Diario de Noticias. Pe fondul tensiunilor în creștere dintre Ucraina și Rusia, atât pentru protecția proprie, cât și pentru cea a regiunii, România discută cu SUA și cu Franța pentru a stabili cum ar putea fi suplimentate trupele NATO pe care le găzduiește, informează Bloomberg. În plus, Spania a trimis nava sa de luptă antimine Meteoro pentru misiuni de patrulare de-a lungul coastelor Bulgariei și României, și nava amiral a Marinei sale, fregata Blas de Lezo, în Marea Neagră, pentru a se alătura forței navale multinaționale a NATO, completează Le Monde. Totodată, NATO ia în calcul posibilitatea creării unei unități de luptă în Slovacia, similară celor existente deja în țările baltice și în Polonia, relatează Sky News. În timp ce SUA avertizează asupra riscurilor globale ale unei invazii ruse în Ucraina, Beijingul și-a oferit, joi, sprijinul său Moscovei, consemnează La Libre Belgique. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, și omologul său american, Antony Blinken, au purtat o conversație telefonică, în care Beijingul a avertizat Washingtonul că extinderea „blocului său militar” spre est nu va garanta „securitatea regională” în cazul crizei din Ucraina, reține El Periodico.
Electricitatea și gazul vor fi folosite de Moscova ca armă geopolitică, crede Clarin. Oficiali din Statele Unite se consultă cu o serie de țări și de companii din întreaga lume pentru a găsi o alternativă legată de aprovizionarea energetică a Europei, dependentă de exporturile de gaze naturale ale Rusiei, în cazul în care Moscova ar răspunde eventualelor sancțiuni prin întreruperea furnizării, scrie The New York Times. Confruntarea cu Rusia determină Europa să solicite ajutorul SUA pentru a găsi rezerve energetice dincolo de controlul Moscovei, pentru a-și menține economiile în funcțiune, dacă ostilitățile din jurul Ucrainei vor pune în pericol gazul natural din Rusia, scrie The Wall Street Journal.
În lupta împotriva pandemiei, Agenţia Europeană a Medicamentelor a anunțat că a aprobat pastila anti-Covid a companiei Pfizer, titrează La Libre Belgique. Totodată, companiile Pfizer şi Moderna au început să recruteze voluntari pentru a evalua răspunsul imunitar la un nou vaccin, conceput special pentru Omicron, adaugă Les Echos. Omicron și creșterea prețurilor subminează redresarea globală, titrează Politico. Fondul Monetar Internațional și-a ajustat prognoza de creștere globală pentru 2022, pe fondul creșterii prețurilor și al noilor măsuri de izolare menite să limiteze răspândirea variantei Omicron, explică Politico. Creșterea globală va încetini anul viitor la 3,8%, a anunțat FMI, avertizând că există riscuri de reducere în continuare a prognozei și că stabilitatea financiară s-ar putea clătina, pe măsură ce guvernele vor începe să retragă ajutorul financiar pe care l-au oferit în pandemie, crescând datoriile publice, completează Politico. Comerțul poate contribui la o recuperare mai rapidă post-pandemie, titrează Prensa Latina. Organizația Mondială a Comerțului a subliniat rolul comerțului în reducerea sărăciei, estimând că în jur de o sută de milioane de persoane au fost împinse spre sărăcia extremă din cauza pandemiei de Covid-19, și a făcut apel la accelerarea accesului națiunilor în curs de dezvoltare la vaccinurile anti-Covid, notează Prensa Latina.
O veste bună vine de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, influenta organizație a țărilor bogate. S-ar putea ca, în curând, OCDE să primească printre membrii săi trei țări din Europa Centrală și de Est – Bulgaria, Croația și România, care, alături de Argentina, Brazilia și Peru, au primit undă verde pentru începerea tratativelor de aderare, anunță Emerging Europe. „Aderarea la OCDE rămâne modul cel mai direct și mai eficient de asigurare și de propagare în lume a valorilor, principiilor și standardelor noastre”, afirmă Mathias Cormann, secretarul general al organizației, citat de Emerging Europe. Cormann subliniază, totodată, că „statele candidate vor putea profita de procesul de aderare pentru a-și continua reformele în beneficiul populațiilor lor, întărind totodată OCDE drept o comunitate cu o gândire asemănătoare, angajată în susținerea unei ordini internaționale bazate pe reguli”, citează Emerging Europe.
(Cristina Zaharia)
