Eforturile partidelor populiste şi de extrema dreaptă de a crea un singur grup în Parlamentul European sunt departe de a se încheia cu succes. După eşecul negocierilor de la Budapesta şi Varşovia, o parte a partidelor interesate în cooperarea extremei drepte s-au întâlnit, sâmbătă, la Madrid, la invitaţia partidului VOX. La Madrid, au fost prezenţi prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, premierul Ungariei, Orbán Viktor, preşedintele Adunării Naţionale din Franţa, Marine Le Pen, Marlene Svazek, din partea Partidului Libertăţii din Austria (FPÖ), belgianul Tom Van Grieken din partea Vlaams Belang (extrema dreaptă flamandă) şi reprezentanţii unor formaţiuni politice mai mici din Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda. A fost prezent la Madrid şi copreşedintele AUR, George Simion, însă nu este clar în ce calitate a fost acolo. Politicianul român a declarat, pe pagina sa de Facebook, că face un turneu prin Europa, pentru „a se întâlni cu fraţii de peste hotare”. Au absentat la Varşovia și nici la Madrid nu au fost prezenți preşedintele Ligii Nordului, Matteo Salvini şi nici Giorgia Meloni, preşedintele partidului Fratelli d’Italia (formaţiunea politică se declară un continuator al politicii lui Benito Mussolini.).
Summit-ul din capitala Spaniei nu numai că nu i-a adus mai aproape pe participanţi de crearea noului grup european, dar au existat dispute chiar şi despre problemele politice cotidiene. La întâlnire, participanţii au adoptat un comunicat comun. Textul acestuia, încă, nu a fost dat publicităţii în mod oficial, însă ieri presa spaniolă a scris că liderii partidelor populiste au condamnat Rusia pentru atitudinea sa de a ameninţa cu escaladarea conflictului ruso-ucrainiană. Mai târziu, însă, Marine Le Pen a publicat copia comunicatului din care lipsea pasajul care făcea referire la ameninţările Rusiei. Potrivit informaţiilor ziarelor franceze, citate de Notes from Poland, condamnarea Rusiei a fost eliminată din text tocmai la propunerea lui Marine Le Pen.
Cu toată acestea, s-a discutat la Madrid despre conflictul ruso-ucrainian, pentru că atât premierul polonez, cât şi cel maghiar au subliniat că este necesară o soluţie paşnică în acest conflict, accentuând acest fapt: „Pentru noi, cei care trăim în Europa Centrală, acesta este o chestiune importantă”.
După întâlnirea de la Madrid, Mateusz Morawiecki a recunoscut, într-o declaraţie de presă, că au fost câţiva participanţi la conferinţă, care „privesc altfel la Rusia, decât noi”. Potrivit jurnalistei Anne Renaut, cea care lucrează pentru AFP, pasajul referitor la Rusia a fost eliminat la solicitarea lui Le Pen. Atitudinea lui Marine Le Pen este interesantă, pentru că, în ultimii ani, aceasta a fost acuzată de presa franceză că are relaţii prea apropiate cu Rusia. Ea a recunoscut că partidul ei a primit finanţare rusească, după ce băncile franceze – invocând caracterul extremist al Adunării Naţionale – au refuzat să dea bani formaţiunii politice.
În comunicatul comun, se vorbeşte despre favorizarea produselor fabricate în Europa, creşterea capacităţii de producţie energetică europeană şi despre protecţia dreptului naţional al statelor membre faţă de legislaţia Uniunii Europene. Deoarce denumirea conferinţei a fost „Apărarea Europei”, ar fi fost logic ca documentul să se refere la conflictul care reprezintă cea mai mare ameninţare pentru continent. Însă declaraţia comună vorbeşte doar despre imigraţie, ca factor de risc asupra păcii Europei. Pe de altă parte, semnatarii au inclus în document exprimarea solidarităţii lor faţă de Polonia şi Ungaria împotriva a ceea ce ei au numit „atacurile Bruxelles-ului motivate politic, care încalcă spiritul tratatelor”.
Europarlamentarul maghiar Ara-Kovács Attila (originar din Oradea), într-o postare pe Facebook, consideră că întâlnirea de la Madrid a fost „o chinuială” iar singura platformă comună a participanţilor a fost „minciuna unităţii”, din moment ce la conferinţă nu a venit Matteo Salvini, „mussoliniştii” de la Fratelli d’Italia, „antidemocraţii de la Democraţii Suedezi”. Au fost, în schimb, prezenţi o mână de partiduţe cu zero sprijin popular. „AUR din România – care totuşi are 20% în sondaje – şi care are idei similare cu Fidesz (partid de guvernământ în Ungaria n. r.) nu figurează printre semnatari. Au fost acolo, în schimb, Le Pen şi Orbán, susţinuţi de rublele care curg din Rusia şi, în antiteză cu ei, Mateusz Morawiecki, în culorile partidului polonez Justiţie şi Dreptate (PiS), care este un adversar determinat al Moscovei. Înţelegere? – da, de unde… Nu este întâmplător că toţi trei au minţit privind conţinutul „acordului”. S-au minţit şi pe ei înşişi, ca să menţină aparenţa influenţei lor” – scria Ara-Kovács Attila
Székely Ervin, RADOR
