În multe şcoli din Ungaria, săptămâna a început cu greva profesorilor. Între orele 8 şi 10, profesorii doar au supravegheat elevii, dar nu au predat lecţii în acele şcoli, care au aderat la chemarea Sindicatului Pedagogilor (PSZ) şi a Sindicatului Democratic al Pedagogilor (PDSZ) de declanşarea grevei de avertisment de două ore.
Ministerul Resurselor Umane – de care aparţine învăţământul – consideră ilegală greva profesorilor şi a atacat în justiţie intenţia sindicaliştilor, invocând faptul că, în condiţiile pandemiei greva reprezintă un risc pentru sănătatea elevilor şi a personalului didactic, însă instanţa a respins contestaţia autorităţii. Potrivit informaţiilor cotidianului Népszava, guvernul a încercat şi prin mijloace informale (intimidare, trimiterea unor scrisori false despre anularea grevei etc.) să-i determine pe profesori să renunţe la grevă. În localităţile mai mici, aceste manipulări au avut efect, însă în multe şcoli au generat o reacţie inversă, alăturându-se grevei şi acei pedagogi, care iniţial nu agreau ideea întreruperii procesului de învăţământ.
Greva de avertisment a fost declanşată pentru că negocierile dintre sindicat şi reprezentanţii ministerului privind majorarea salariilor profesorilor şi o organizare mai echitabilă a timpului de lucru nu au dus la niciun rezultat. Guvernul susţine că toate solicitările sindicatelor sunt ilegale şi, chiar dacă Tribunalul din Budapesta a considerat greva ca fiind una legală, întreruperea muncii nu putea fi făcută până când hotărârea instanţei nu va deveni definitivă.
Sindicatele, în schimb, au declarat că ministerul nu are dreptul să se pronunţe cu privire la legalitatea grevei, doar justiţia poate să facă acest lucru, dar nu a făcut-o, dimpotrivă a considerat în prima instanţă că acţiunea sindicală se încadrează în normele legale. Vicepreşedintele PSZ Totyik Tamás a declarat, pentru Népszava, că mulţi părinţi au transmis că sunt de acord cu greva şi luni în primele două ore nu trimit copiii la şcoală. Sunt însă şi colective de părinţi, care nu au fost de acord cu greva şi au încercat subminarea acţiunii sindicale. Ministerul i-a avertizat pe părinţi că acei copii care nu se vor prezenta la şcoală vor fi puşi absenţi. Cu toate acestea, mulţi părinţi au declarat că nu-și vor trimite copiii la şcoală şi vor motiva absenţele.
Liderul organizaţiei Szülői Hang (Vocea Părintească), Mikós György, a spus că acţiunea sindicală a reprezentat un semnal de alarmă şi în acele şcoli, unde profesorii nu au aderat la grevă. Această grevă a atras atenţia asupra gravelor probleme din învăţământul unguresc (lipsa finanţării, salariul mic al personalului didactic, suprasolicitarea elevilor şi profesorilor, inechităţile din sistem etc.) a spus Miklós. Potrivit datelor prezentate de sindicalişti, mai mult de 20.000 de profesori au participat la grevă, dar au fost şcoli unde şi personalul auxiliar a întrerupt munca.
Această grevă merită analizată şi într-un context mai larg. Pe de o parte, învăţământul nu a reprezentat o prioritate pentru guvernul actual, problemele din sistem s-au acumult de mult timp (şi în 2016 a avut loc o grevă a profesorilor). Pe de altă parte, în ultimii ani, programa şcolară a fost puternic politizată. A fost întrodus în învăţământul liceal studierea unor autori cu valoare literară îndoielnică, însă cu un mesaj pronunţat naţionalist şi antisemit (Wass Albert, Szabó Dezső, Nyírő József, Tormay Cécile) și, în schimb, au fost eliminaţi din curricula şcolară mulţi autori valoroşi doar pentru că aveau vederi liberale. Acest fenomen a fost primit cu revoltă de către foarte mulţi profesori.
Terezia Mora – traducătoarea competentă a scriitorului maghiar Esterházy Péter – a vorbit în cadrul rubricii culturale a postului public de radio german Deutschlandfunk despre faptul că guvernul lui Orbán Viktor nu apreciează valorile Europei liberale şi intervine cu mâna de fier în programa şcolară impunând operele unor autori naţionalişti, mergând până la a scoate din programă a mai multor opere ale unor scriitori contemporani, printre altele şi romanul lui Kertész Imre: Sorstalanság (carte tradusă şi în română sub titlul ”În afara destinului”) premiat cu premiul Nobel. Scriitoarea maghiară, care trăieşte în Germania, a povestit că fosta ei profesoară i s-a plâns spunând că nu ştie cum să predea aceste opere (naţionaliste) fără a-i îndoctrina pe elevi.
Astfel, greva are şi o dimensiune politică şi, probabi, că nu este întâmplător faptul că ea are loc cu doar două luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria.
Székely Ervin, RADOR
