”Occidentul se teme în continuare de o invazie a Rusiei în Ucraina”, constată Der Spiegel, detaliind că SUA şi Marea Britanie trimit arme la Kiev, iar mai mulţi membri NATO au anunţat recent că vor trimite noi trupe spre staţionare în Europa de Est. Cu toate acestea, chiar şi în cazul unei invazii, NATO nu va trimite militari în Ucraina, a declarat pentru BBC secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. El a explicat că „există o diferenţă între un membru NATO şi un partener deosebit de apreciat”, cum este Ucraina, care va fi sprijinită deocamdată ”în vederea îmbunătăţirii posibilităţilor sale de autoapărare”.
În contextul tensiunilor ruso-ucrainene, România beneficiază de o atenție deosebită din partea presei internaționale. ”Franţa intenţionează să trimită sute de soldaţi în România”, titrează Le Figaro, citând un interviu acordat pentru postul de radio France Inter, de ministrul francez al apărării, Florance Parly. Parly a motivat decizia Franței prin faptul că România se află „în epicentrul tensiunilor” şi trebuie, prin urmare, să fie „asigurată”, întrucât are graniţă cu Ucraina şi acces la Marea Neagră, care reprezintă o „zonă de tensiune extremă”. Pornind de la constatarea că ”România este o piesă cheie a NATO în arhitectura de securitate din sud-estul Europei”, agenția spaniolă EFE încearcă să răspundă la întrebarea ”Cum ar fi afectată România de o nouă invazie rusească în Ucraina?”. Agenția spaniolă notează rolul de lider jucat de România în a oferi sprijin Ucrainei în domeniul securității cibernetice, dar și că ”de la invazia rusească în Crimeea, România a făcut din descurajarea Rusiei prioritatea principală a politicii sale externe”. Noua criză din Ucraina ”ar putea aduce România mai aproape de nivelul de prezență militară aliată de care se bucură deja țările membre de pe flancul nordic, precum Polonia și statele baltice”, conchide agenția EFE. ”România invită Rusia să viziteze scutul antirachetă aliat, cu condiția să existe reciprocitate”, titrează Huffington Post, citându-l pe ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, care ”și-a exprimat disponibilitatea ca Rusia să inspecteze scutul antirachetă pe care NATO îl are instalat la Deveselu, în sud-vestul României, cu condiția ca Moscova să le permită aliaților să viziteze infrastructurile sale de rachete de pe teritoriul rus”.
Pe de altă parte, teama că tensiunea politică și militară dintre Rusia și Occident va duce la o penurie în aprovizionarea cu gaze în Europa ține multe țări sub presiune, în special în nordul Bătrânului Continent, constată cotidianul spaniol Cadena Ser, remarcând totodată și că se înmulțesc acțiunile diplomatice pentru a reduce tensiunea existentă cu Rusia. Totuși, ”în cazul unei blocade rusești, Statele Unite și UE își unesc forțele pentru a garanta furnizarea de gaze către Europa”, notează El Pais, comentând inițiativa președintelui american Joe Biden și a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a face demersuri pentru ca principalele țări producătoare de gaze din lume să ofere o aprovizionare alternativă Europei. Potrivit cotidianului italian Il Fatto Quotidiano, sursele alternative de gaze ar putea compensa până la două treimi din fluxurile rusești.
Pe frontul luptei cu coronavirusul, cotidianul belgian Le Vif observă că tendința unor țări precum Marea Britanie și Danemarca de a relaxa restricțiile anti-Covid produce divizări în rândul oamenilor de știință. În timp ce unii susțin că varianta Omicron a provocat un număr astronomic de cazuri, dar nu a copleșit secțiile de terapie intensivă, fie pentru că aceată variantă este mai puțin virulentă, fie pentru că populația este mai bine protejată datorită vaccinurilor anti-Covid, alți cercetători se tem de un optimism excesiv din partea unor guverne, precum cel al Danemarcei, cu privire la ideea că pandemia este definitiv sub control. Ei atrag atenția că este un pariu riscant, având în vedere incertitudinile legate de apariția unor variante noi, potențial mai grave sau mai contagioase și că o circulație puternică a virusului amenință cu forme grave cele mai fragile categorii din populație, precum nevaccinații, imunocompromișii sau persoanele foarte în vârstă, mai scrie Le Vif.
RADOR – Carolina Ciulu
