La Consiliul de Securitate al ONU, convocat pe fondul crizei ucrainene, SUA și Rusia s-au înfruntat dur în declarații, scrie Le Monde. Rusia nu a reușit să obțină anularea reuniunii, iar ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a acuzat Washingtonul că ar încreca să creeze isterie și să înșele comunitatea internațională cu acuzații nefondate, reține ziarul francez. La rândul său, ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a replicat că desfășurarea a peste 100.000 de militari ruși la frontiera cu Ucraina justifică o dezbatere publică la Națiunile Unite, întrucât un asemenea dispozitiv militar amenință securitatea internațională, adaugă Le Monde. Această confruntare a fost una dintre cele mai dificile văzute de ani de zile în cadrul organizației internaționale, remarcă The Washington Post. În vederea consolidării flancului estic, Franța va trimite o fregată în Marea Neagră, epicentrul tensiunii în criza dintre Rusia și Ucraina, și a programat și zboruri ale avioanelor sale Rafale de pe portavionul Charles de Gaulle, anunță EFE. Fregata, programată să petreacă trei săptămâni în Marea Neagră, face parte din grupul aerian-naval al portavionului Charles de Gaulle, care va fi însoțit de trei fregate, o navă de aprovizionare și un submarin nuclear, dar va integra și alte unități din Belgia, Spania, Grecia, Statele Unite și Canada, după ce Franța și-a anunțat deja, având în vedere creșterea tensiunii cu Rusia, disponibilitatea de a trimite câteva sute de soldați în România, pentru a întări dispozitivul defensiv al acestei țări a Alianței Atlantice, adaugă EFE.
În contextul tensiunilor între Rusia și Occident, legate de situația din Ucraina, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, va face o vizită în capitala Kiev, în data de 3 februarie, informează publicația turcă Sozcu. Președintele Erdogan se va întâlni cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, principalul subiect de discuție urmând a fi, cu siguranță, criza dintre Rusia și Ucraina. Scenariul unui posibil conflict armat între Rusia și Ucraina ridică semne de întrebare cu privire la rolul Turciei, țară membră a NATO de la malul Mării Negre, care menține de ani de zile un echilibru instabil în geopolitica regională, comentează EFE. Ankara păstrează o neutralitate dificilă, fiind aliniată politic cu Ucraina, dar neputând să se confrunte cu Rusia, pentru că are deja prea multe fronturi deschise cu Moscova în Siria și în Caucaz și depinde de gazul rusesc, explică EFE. Ca membru al NATO și cu Uniunea Europeană ca principal partener comercial, Turcia nu poate sprijini Rusia împotriva Ucrainei, iar o confruntare deschisă cu Rusia nu numai că ar reprezenta un risc uriaș pentru economia sa, dar ar forța-o și să-și încredințeze apărarea necondiționat Alianței Atlantice, lucru pe care Erdogan l-a respins întotdeauna, în ultimul deceniu, de dragul unei mai mari independențe geopolitice, crede EFE. La rândul său, Bulgaria oscilează între apartenența sa la NATO și prietenia tradițională cu Rusia, titrează EFE. Bulgaria respinge cererea Rusiei ca NATO să se retragă de pe teritoriul său și din România vecină, dar nu împărtășește entuziasmul românesc pentru consolidarea prezenței militare occidentale în Marea Neagră și este reticentă în a permite desfășurarea mai multor trupe aliate pe teritoriul său, constată EFE. Criza din Ucraina este un proiect pentru a redesena Europa, opinează Sabah, avansând ideea că scopul real al lui Putin ar fi să distrugă sistemul unipolar construit de SUA în Europa, după Războiul Rece, și să redeseneze Europa, Ucraina fiind cea mai sensibilă „zonă pilot a acestei mari strategii”. Putin cere un nou sistem de securitate euro-atlantic în care SUA să nu mai aibă cea mai mare pondere și vrea să construiască acest sistem alături de actori precum europenii, în special Turcia, dar și China, completează Sabah.
În Italia, președintele Sergio Mattarella a acceptat un al doilea mandat, după șase runde neconcludente de votare a unui succesor, notează EUObserver. „Datoria față de națiune trebuie să prevaleze asupra propriilor alegeri personale”, a spus el, citat de EUObserver. În același timp, în Portugalia, premierul Antonio Costa și partidul său au obținut o majoritate covârșitoare la alegerile anticipate de duminică, menționează EUObserver. „Dar majoritate absolută nu înseamnă putere absolută. Nu înseamnă să guvernezi singur. Este o responsabilitate sporită și înseamnă să guvernezi cu și pentru toți portughezii”, a spus Costa, relatează Reuters. În timpul primului său mandat, încheiat înainte de criza sanitară, guvernul său a profitat de o situație economică favorabilă pentru a suprima reducerile salariale de pe vremea „Troicii”, înregistrând în același timp primul excedent bugetar din istoria recentă a Portugaliei, amintește La Libre Belgique.
Economia zonei euro s-a extins cu 0,3% în perioada octombrie-decembrie 2021, deoarece răspândirea rapidă a Omicron a frânat activitatea, arată date preliminare ale agenției de statistică a UE, citată de Politico. Creșterea a încetinit de la 2,3% în trimestrul precedent, dar se estimează că va lăsa producția din zona euro, pentru întregul an, la 5,2%, consemnează Politico și adaugă că este o revenire bruscă față de 2020, când economia zonei euro s-a prăbușit cu 6,4%, marcând cea mai puternică recesiune de la înființarea monedei unice. După ce a început anul cu patru săptămâni consecutive în creștere, benzina se apropie de prețul record atins în septembrie 2012, în urmă cu aproape zece ani, determinat de creșterea prețului petrolului și de creșterea mobilității după cea mai grea fază a pandemiei, scrie Publico. Țițeiul din Marea Nordului a depășit, pentru prima dată din octombrie 2014, 90 de dolari pe baril, preț ridicat motivat de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și din Europa de Est, ca și de nivelul scăzut de producție al membrilor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol plus partenerii lor (OPEC+), detaliază Publico. Astfel, o creștere progresivă a cererii, pe măsură ce țările încep să înlăture restricțiile de mobilitate, adăugată ofertei limitate de petrol de către marile teritorii exportatoare, poate împinge prețul barilului de țiței Brent peste 100 de dolari, atenționează Publico.
Cristina Zaharia
