O sută de soldați americani au sosit în România, pentru asigurarea aliaților și consolidarea capabilităților NATO de pe flancul estic, pe fondul tensiunilor din regiune, anunță The Hill. Armata SUA în Europa și Africa a confirmat că Regimentul 2 Cavalerie a început dislocarea în România și urmează să sosească și alte forțe în zilele următoare, adaugă Stars and Stripes. Este ceva obișnuit ca Regimentul 2 Cavalerie să efectueze misiuni în afara garnizoanei sale din Bavaria, întrucât, de ani de zile, unitatea a activat de-a lungul flancului estic al NATO pentru exerciții de antrenament, amintește ziarul american. Regimentul a condus și grupul de luptă multinațional al NATO din nord-estul Poloniei, în vecinătatea exclavei militare a Rusiei, Kaliningrad, detaliază Stars and Stripes.
Președintele francez Emmanuel Macron și-a continuat eforturile de soluționare diplomatică a crizei ucrainene, informează Le Figaro. La Kiev, Macron a purtat discuții cu Volodimir Zelenski, la o zi după o întâlnire cu Vladimir Putin, la Kremlin, scrie Kyiv Post. Liderul francez a subliniat că vede posibilitatea ca discuțiile care implică Moscova și Kievul asupra conflictului din estul țării să avanseze soluții concrete, practice, pentru a reduce tensiunile dintre Rusia și Occident, reține Kyiv Post. Moscova a continuat să-și întărească forțele în jurul Ucrainei, anunțând că șase nave de război se îndreaptă spre Marea Neagră dinspre Mediterana, ca parte a unor manevre maritime planificate anterior, iar ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat pentru televiziunea locală că armata intenționează să organizeze propriile exerciții implicând rachete antitanc furnizate de Occident și drone de luptă turcești, ca răspuns la exercițiile ruso-belaruse, menționează Kyiv Post. Preşedintele ucrainean se aşteaptă, foarte curând, la un summit în formatul Normandia, care reuneşte Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania, pentru procesul de pace din estul Ucrainei, notează La Libre Belgique.
Europa traversează momentul cel mai periculos pentru securitatea sa, de la sfârşitul Războiului Rece, chiar dacă o soluţie diplomatică rămâne posibilă cu Rusia, a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, la Washington, citează La Libre Belgique. Faţă de Rusia, Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că poate gândi şi acţiona în afara logicii militare a NATO, când sunt în joc interesele sale vitale, iar faţă de Ucraina, UE trebuie să demonstreze efectiva sa solidaritate şi mai ales să deschidă perspectiva unei păci durabile, materializată mai târziu printr-un tratat în toată regula, comentează Le Temps. Complicat, da, scrie ziarul elvețian, dar totodată realist şi promiţător pentru o Europă comunitară care, deocamdată, a reuşit cel puţin să-şi depăşească divizările, în ciuda vulnerabilităţii energetice cu geometrie variabilă a ţărilor sale membre. Diplomaţii trebuie acum să o ia înaintea statelor majore, a hărţilor şi batalioanelor lor, crede Le Temps. O UE creativă în plan diplomatic, în măsură să rezolve o criză fără să cedeze din principii, ar fi cel mai bun răspuns dat tuturor celor care, de la Moscova până la Washington, o consideră incapabilă să-şi apere suveranitatea, opinează Le Temps.
De ce se teme Europa? întreabă Akșam. Pentru majoritatea resurselor energetice, Uniunea Europeană este legată de Rusia, iar preşedintele Vladimir Putin ameninţă Europa cu gazele naturale, confruntat cu posibilele sancţiuni vehiculate de UE, răspunde ziarul turc. De asemenea, oficialii americani se declară siguri că, în cazul în care Rusia ar invada Ucraina, gazoductul Nord Stream 2 nu va putea fi pus în funcţiune. În plus, comerţul cu resurse energetice dintre UE şi Rusia este mult mai mare decât cel dintre SUA şi Rusia, completează Akșam.
Președintele polonez Andrzej Duda propune ca Ucraina să fie invitată la o întâlnire înaintea summit-ului NATO de la Madrid, din vara acestui an, notează RBC de la Kiev. Potrivit liderului de la Varşovia, Alianța trebuie să arate Kievului că nu îl lasă în voia sorții, citează RBC. Totodată, Andrzej Duda a discutat despre amenințarea reprezentată de Rusia pentru Ucraina cu președintele chinez Xi Jinping, în marginea Jocurilor Olimpice de la Beijing, transmițându-i punctul de vedere al țărilor europene, anunță EUObserver.
Pe de altă parte, oficializarea alianței dintre Rusia și China împotriva Occidentului, care a avut loc la Beijing, este, înainte de orice, un răspuns la aroganța americană percepută, într-un moment de relativ declin al influenței politice a unei țări din ce în ce mai sfâșiate între facțiunile interne rivale, analizează Folha din Brazilia. Există și resentimente în joc, în special la Moscova, însă chinezii caută să fie recunoscuți ca actori politici cu o superioritate proporțională cu ponderea lor economică, a doua ca mărime în lume, rod al unui parteneriat cu același Occident care se teme astăzi de musculatura asiatică, opinează Folha. Există, desigur, limitări ale alianței dintre Vladimir Putin și Xi Jinping, care se bazează în mod ironic pe un discurs libertarian de suveranitate și multilateralism, care nu se aplică publicului lor intern, fireşte, subliniază Folha. O alianță militară nu se întrezăreşte încă, notează ziarul brazilian, având în vedere neîncrederea reciprocă dintre țările rivale, sub aspect istoric. Mai mult, gigantismul economic chinez determină Kremlinul să se teamă de a deveni o provincie energetică a Beijingului – un partener minoritar, adaugă Folha. De asemenea, continuă Folha, dictatura chineză nu poate înlocui, încă, Europa ca principală piață a Rusiei, însă posibilitatea cooperării împotriva intereselor unui Occident divizat, fie în Ucraina sau în Taiwan, pune aranjamentul ruso-chinez în centrul modelării acestei etape a secolului al XXI-lea.
Cristina Zaharia, RADOR
