Presa internațională continuă să se arate preocupată de situația tensionată de la frontiera cu Ucraina. New York Times rezumă ultimele știri diplomatice legate de criză: ”Președintele Biden i-a transmis duminică președintelui ucrainean Volodimir Zelensky că Statele Unite și aliații lor vor răspunde „rapid și decisiv” la o nouă incursiune rusă în țara sa, în vreme ce cancelarul german Olaf Scholz se pregătește să călătorească luni la Kiev, în efortul de a dezamorsa criza”.
Dar, continuă cotidianul new-yorkez, ”tensiunile rămân la cote înalte, deoarece unele companii aeriene și-au suspendat zborurile în spațiul aerian ucrainean, ambasadele străine și-au trimis acasă personalul neesențial, iar guvernele și-au îndemnat cetățenii să părăsească Ucraina”.
Kievul a transmis companiilor aeriene străine să evite să survoleze Marea Neagră de luni până sâmbătă săptămâna viitoare, din cauza exercițiilor navale rusești care au loc acolo, transmite The Guardian. La rândul său, agenția de presă Ria Novosti a relatat că peste 30 de nave de război rusești au fost angajate în apropierea peninsulei Crimeea, ca parte a unor exerciții navale de amploare.
Cotidianul bruxellez Le Soir constată că ”Evacuarea străinilor și suspendarea zborurilor au stârnit panica în rândul ucrainenilor, care constată că ei – și nu rușii – suportă deja un cost economic enorm din cauza crizei, deși Occidentul a avertizat Rusia cu privire la sancțiuni imediate dacă invadează. Președintele ucrainean Zelensky cere calm pe fondul incertitudinilor și al frustrării, în timp ce Rusia continuă să respingă acuzațiile occidentale că s-ar pregăti să invadeze țara vecină”.
În Le Monde putem citi o corespondență referitoare la întăririle militare americane care au sosit în România. ”Camioane ale armatei americane încărcate cu blindate Stryker au traversat jumătate din Europa, de la baza militară din Vilseck, Germania, până la Mihai Kogălniceanu, la granița de est a Uniunii Europene, la doar 400 de kilometri de Crimeea ocupată de ruși începând cu 2014.
Baza militară de la Mihail Kogalniceanu se dorește a fi, pe viitor, echivalentul bazei americane Ramstein, din estul Germaniei. Comuna Mihail Kogălniceanu are ambiția de a deveni oraș odată cu venirea celor 10.000 de soldati americani pe care se pregătește să-i primească în anii următori.Relațiile ambigue întreținute de președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, cu omologul său rus par să fi plasat România, considerată cel mai fidel partener al SUA din Europa de Est, în centrul redesfășurării americane în regiune, își încheie analiza corespondentul cotidianului Le Monde.
După Ottawa, protestele anti-vacciniștilor sufocă Parisul, așa cum o făceau acum doar câțiva ani vestele galbene, constată presa francofonă. Le Figaro subliniază că, deși filtrele organizate de poliție au oprit sute de mașini aflate în marș spre capitală și au dat amenzi usturătoare, protestatarii no vax au continuat să se îndrepte spre Paris, după modelul manifestațiilor de peste Ocean care au blocat Ottawa, precum și o parte din frontiera dintre Canada și SUA. ”Imagini inedite din orașul Luminilor: Champs Elysées și Place de la Concorde au fost blocate de protestatari și polițiștii au fost nevoiți să intervină cu gaze lacrimogene; pe sub Arcul de Triumf au trecut blindatele Jandarmeriei și nu mai puțin de 7.200 de polițiști au acționat în zona centrală. Ce îi motivează pe manifestanți?” se întreabă Corriere della Sera. ”Pașaportul vaccinal din 2022 este astăzi perceput de no vaxxeri la fel cum percepeau vestele galbene taxa pe Diesel din 2018: o nouă armă utilizată de un guvern îndepărtat și ostil pentru a-și persecuta cetățenii, care se consideră disprețuiți de elite. Președintele Macron, care până de curând părea că va avea o realegere ușoară, este din nou amenințat de un protest social care se extinde de la anti vaxeri la alte pături ale populației rămase în afara noii creșteri economice din Franța”, conchide cotidianul italian.
Între timp, primarul din Ottawa a declarat stare de urgență, după ce zile întregi capitala Canadei a fost blocată de protestul camionagiilor, aflăm din La Repubblica. Șeful administrației locale a recunoscut că poliția nu mai reușește să îi controleze pe manifestanți, cărora li s-au alăturat și grupări de extremă dreaptă. Deși s-a ajuns la vandalism și la atacuri rasiste, fostul președinte american Donald Trump s-a declarat de partea manifestanților, ironizându-l în același timp pe premierul Justin Trudeau, pe care l-a numit ”un lunatic de extrema stânga”, mai scrie La Repubblica.
Ruxandra Lambru, RADOR
